Etichete

, , , ,

eliza-4-luni31

faza 1. la spital. afla ca n-are sfarcuri. alta asistenta ii spune ca n-are lapte si daca ar avea sfarcuri. e trista, dar totusi incearca sa-si puna copilul la san. acum are si rani. a mai trecut o noapte, s-a trezit cu pietre in loc de sani. asistenta ii spune de pompa, in loc sa-i aduca copilul. e daramata, dar totusi isi cere copilul. i se aduce cu urme de lapte praf pe la gura. doare rana. se gandeste ca poate o fi mai altfel cand ajunge acasa.

faza 2. primele zile acasa. ii e groaza de alaptat, o dor sfarcurile, sanii, spatele, e extenuata, doarme putin, manca pe apucate, dus abia seara. plansete de bebelus, al mic nu vrea la san, vrea biberon ca asa i-au zis tantile in halat alb din spital, pe care le-a vazut mai des ca pe mama. mai incearca sa alapteze totusi in disperare. sotul si mama ii aduc biberonul de lp. cedeaza. si asa n-are lapte. primul somn linistit al copilului. incepe sa planga. i se pare ca e cel mai bine daca renunta la alaptat.

faza 3. o prietena o cauta, ii zice de un grup de mamici care alapteaza, care au trecut si ele pe unde-i ea. intra in grup, isi zice ca n-are nimic de pierdut oricum. soc maxim! cum? are lapte? are sfarcuri !! n-are tzatze mari/mici, are tzatze numai bune de alaptat. aproape tot ce i s-a spus in spital e fals. afla cum sa-si trateze ranile. afla ca nu pusese bine copilul la san, de aia avea rani.

faza 4. de la agonie, la extaz. arunca cutiile de lp, biberoanele. alapteaza si iar alapteza. de data asta pur si simplu se lasa condusa de alaptare. bucurie mare, bebelusului ei ii e drag de san, acum ar vrea non-stop acolo, lipit de ea. curg lacrimi. de data asta de fericire.

faza 5. incantare maxima, salutul ei acum e : buna, sunt Mama, si..alaptez! i-ar spune si postasului. dar se abtine, impartaseste totusi pe grup. primeste imbratisari virtuale, caldura si incurajare. alapteaza relaxata. alapteaza cu drag. se simte libera. multumeste prietenei pt ajutorul nepretuit. si lui Dumnezeu pentru cel mai frumos dar pentru bebelus.

faza 6. frustare. unde le-o sta mintea la asistentele alea de i-au zis atatea neadevaruri? de ce nu se face nimic? ce-i cu atatia doctori pro lp? de ce atata dezinformare? de ce e mai bun ce-i artificial decat ce e natural? de ce nu-i suport pentru alaptare in maternitati, adica real, nu doar scris pe pereti?

faza 7. revoltare. iara i-a zis o cunostinta ca laptele ei e prea slab. alta prietena a anuntat-o ca al ei nu se satura doar la san, ca n-avea suficient, doar 50 ml scotea cu pompa, ca s-a chinuit 2 luni si a oprit alaptarea. pediatra a anuntat-o ca daca-i adoarme la san, trebuie trecut pe lp, daca regurgiteaza, trebuie trecut pe lp, daca nu ia 756. 25 gr in greutate luna asta, trebuie lp.
fierbe in sinea ei, formuleaza replici, unele le zice, cu patos, dau navala, altele nu, ii stau in gat.

faza 8. vrea sa salveze toate burticile de pe planeta de lp. vrea sa salveze si proaspetele mamici de lp. vorbeste cu ele, trimite materiale, mesaje, videoclipuri, etc. e entuziasmata. face asta cu orele, cu pruncul la tzatza. uneori uita sa manance.

faza 9. dulce amarui. 3 din 5 prietene au nascut si sunt pe lp, tot ce le-a zis ea a fost degeaba. totusi 2 au auzit-o, au savurat informatiile, au inteles si alapteaza tzatza la tzatza cu ea. a meritat efortul. si daca doar una ar fi ales alaptarea, e deja fericita. pentru bebelusul ei si pentru ea.

faza 10. devine calma, prinde gust de umor si empatie, intelege cand are sens sa spuna ceva despre alaptat si cand nu, intelege ce inseamna sa ofere suport si sa fie gata sa accepte decizia mamei oricare ar fi ea. pe propria piele, stie ce mult inseamna vointa mamei. cat despre ea, va continua sa alapteze. va continua.