Unele dintre cele mai des intalnite probleme cu care se confrunta noile mame sunt canalele infundate si mastita. Solutia in acest caz nu este completarea cu lapte praf, care poate da totul peste cap, asa cum s-a intamplat in cazul Ancai si al lui Victor.
„Fix cand Victor a facut 6 saptamani am facut o mastita urata: febra mare, frisoane, dureri musculare, san foarte dureros si, in plus, mamelonul era foarte sensibil – ma durea la cea mai mica atingere. In ciuda durerii si starii generale proaste, am facut cam tot ce citisem ca se face pentru a desfunda canalele: comprese calde si masaj circular, bebe la san (probabil nu atat de mult cat ar fi trebuit), folosit pompa cand nu era bebe la san. Desi dupa ce am pompat vreo ora am scos numai vreo 10-20 ml si canalele erau in continuare infundate. Acesta a fost momentul in care am recurs la prima doza de lapte praf !
Era seara, eu eram cu un san varza de la mastita si pompat, si cu celalalt de la prea mult alaptat si bebe cerea de mancare. Nu putea fi consolat nicicum… N-a avut nici o retinere in a accepta biberonul cu 100 ml de lapte praf. A primit lapte praf timp de 8 zile, o data sau de ori pe zi… de fiecare data numai dupa ce se declara nemultumit de oferta de lapte matern.
Desi pe vremea aceea nu eram inca pe grupul Alapteaza!, stiam ca nu e ok alaptarea mixta – ca scade lactatia si in final se ajunge doar la lapte praf. Asa ca imi doream foarte tare sa renunt cat mai repede la acel supliment. Dupa primele zile cu lapte praf am cerut ajutorul unei prietene, Iulia, sa imi recomande un consilier in alaptare! Iulia a facut mai mult de atat, m-a si adaugat pe grupul Alapteaza!. Pana la vizita consultantului in alaptare, renuntasem deja de vreo 2 zile la lapte praf – informatiile aflate pe grup m-au ajutat, mi-au confirmat ca ce citisem pe diverse site-uri este ok si ca ce fac este bine (nu a fost nevoie sa intreb nimic, doar am citit fisierele de la Files si celelalte subiecte deschise). Iar consultantul mi-a dat si mai multa incredere: lapte matern este destul – dovada fiind scutecele ude si cresterea in greutate, laptele matern se face oricum si in timp ce suge bebe. Problema la mine era de „debit” – laptele curgea foarte greu, bebe nu avea rabdare si se enerva, se smulgea de la san si plangea.
Cum am renuntat la lapte praf ?
In momentul in care devenea nervos la san incercam sa il calmez prin alte metode – plimbat in casa in sling, dansat cu el in sling, cantat. Cateodata chiar reusea sa adoarma un pic. Cand se calma sau se trezea il puneam iar la san. La nevoie repetam procesul de calmare. Nu a fost deloc usor, dar asa am reusit sa renunt la laptele praf ! Bebe a continuat sa fie nervos la san inca vreo 2 saptamani dupa saptamana de puseu, dar ne-am descurcat.
Evident, am apelat si la diverse metode de crestere a lactatiei: ceaiuri – cate 2-3-4 litri pe zi, apoi am aflat ca e suficient sa beau doar cat imi e sete, Galactogil – nici un efect la mine, Galafor – a avut efect, dar nu spectaculos, si la disperare am apelat si la More Milk Plus care a avut un efect vizibil, dar din pacate nu a fost tolerat de bebe: ii dadea dureri de burta, desi el n-a avut colici niciodata, asa ca am renuntat la el dupa o saptamana. Bebe si-a revenit si lactatia a ramas, in principal datorita alaptatului des.
Din pacate acea mastita s-a nimerit fix in mijlocul mega puseului de crestere de la 6 saptamani. Iar eu, in loc sa il las pe bebe sa suga cat are nevoie ca sa creasca productia, incercam sa il alaptez cat mai rar, din cauza durerilor. La vremea respectiva stiam de existenta puseurilor, dar nu realizam cat de importante sunt si ce impact au. Daca as fi fost de la inceput pe grupul Alapteaza!, precis altfel as fi tratat puseul. Acum, avand mai multe informatii si fiind mai sigura pe mine, imi place sa cred ca in aceeasi situatie as reusi sa evit laptele praf.
Privind partea buna a lucrurilor, datorita acestei probleme am ajuns sa fac parte din grupul Alapteaza!, cu ideile caruia rezonez 100%. Iar mai departe tot acest grup mi-a confirmat ca instinctele mele sunt corecte in ceea ce priveste co-sleeping-ul, alaptatul oricand si oriunde, oricat de des, adormitul la san si in brate, purtatul cat cere bebe si multe altele.”
28 mai 2013
Trimite-ne povestea voastra despre inceputurile alaptarii la adresa alapteazatimisoara@yahoo.com si noi o vom publica pe blog!
Alăptează! 
Lasă un răspuns