Etichete

, ,

Mituri traduse de pe www.nbci.ca (The Newman Breastfeeding Clinic & Institute)

1. Medicii știu multe despre alăptare. FALS! (Physicians know a lot about breastfeeding. Not true!)

Evident, există și excepții. Totuși, foarte puțini medici pregătiți în America de Nord sau vestul Europei învață câte ceva despre alăptat în școală. Chiar mai puțini învață despre aspectele practice legate de consilierea și ajutarea mamelor în inițierea și continuarea alăptării. După terminarea școlii, marea majoritate a informațiilor primite de medici despre hrănirea bebelușilor vin de la reprezentanții companiilor producătoare de lapte praf sau din reclame.

2. Alăptatul in public e indecent. FALS! (Breastfeeding in public is not decent. Not true!)
Umilirea și agresarea mamelor care alăptează nu e decentă. Femeile care încearcă să facă tot ce e mai bine pentru copiii lor nu ar trebui să fie forțate de toanele sau intoleranța altor oameni să stea acasă sau să își alăpteze copiii în toalete publice.
Cei care sunt ofensați trebuie doar să își întoarcă privirea.
Copiii nu vor fi afectați psihic dacă văd o femeie alăptând. Din contră, ei pot învăța un lucru important, frumos și fascinant. S-ar putea să învețe că sânii nu se folosesc doar la vânzarea berii.
Femeile care și-au lăsat bebelușii acasă să fie hrăniți cu biberonul când ele ies în oraș ar putea să fie încurajate să își poarte copiii cu ele cu ocazia următoare.

3. Alăptatul unui copil până la 3 sau 4 ani este anormal și rău pentru copil, ducând la o relație de supradependența între mamă și copil. FALS! (Breastfeeding a child until 3 or 4 years of age is abnormal and bad for the child, causing an over-dependent relationship between mother and child. Not true!)
Alăptatul timp de 2-4 ani a fost considerat regula în mai toate culturile de la începuturile omenirii pe această planetă. Doar în ultimii 100 de ani alăptatul a început să fie văzut ca ceva limitat. Copiii alăptați până în al 3-lea an nu sunt supradependenți. Dimpotrivă, ei tind să fie securizați, și de aceea mai independenți. Fiindu-le dezvoltată încrederea, ei înșiși vor face pași spre oprirea alăptatului (cu încurajarea blândă a mamei), încheind cu succes această etapă.

4. O mama care alăptează nu poate să-și facă permanent sau să-și vopsească părul. FALS! (A breastfeeding mother cannot get a permanent or dye her hair. Not true!)
Habar n-am de unde a putut veni o asemenea idee. Mai pe larg despre vopsitul părului în alăptare aici: https://www.facebook.com/jack.newman.908/posts/394409473958991

5. Femeile blonde şi cu piele albă fac mai des ragade. FALS!
Nu există nicio dovadă în acest sens. Ataşarea şi poziţionarea incorectă a copilului la sân sunt cauzele ragadelor!

6. Mulsul laptelui cu pompa este o metodă bună de a ști cât lapte are mama. FALS! (Pumping is a good way of knowing how much milk the mother has. Not true!)
Cantitatea de lapte scoasă cu pompa depinde de mulți factori, inclusiv nivelul de stres al mamei. Bebelușul care se hrănește bine la sân poate să scoată mult mai mult lapte decât poate mama să pompeze. Pompatul îți spune doar cât de mult poți să pompezi.

7. Alăptatul este de vină pentru toate. ADEVĂRAT! (Breastfeeding is blamed for everything. True!)
Familia, medicii, vecinii, prietenii, șoferii de taxi, toți vor da vina pe alăptat, dacă mama este obosită, nervoasă, plângăcioasă, bolnavă, are durere în genunchi, are probleme cu somnul, este întotdeauna adormită, se simte rău, este anemică, are o recidivă a artritei (migrene sau altă problemă cronică), nemulțumire cu privire la căderea părului, modificări ale vederii, țiuituri în urechi, sau mâncărimi de piele. Alăptatul va fi blamat ca și cauză a problemelor în căsătorie și a neascultării celorlalți copii. Alăptatul este de vină când ratele cresc și când economia intră în colaps. Și oriunde există ceva care nu se încadrează „imaginii perfecte” a vieții, mama va fi sfătuită de toată lumea că este mai bine să înceteze alăptatul.

8. Mamele au mai puțin lapte seara, deci este o idee bună să îi dea bebelușului un biberon cu lapte înainte de culcare. (Mothers have less milk in the evening, so it’s a good idea to give the baby a bottle in the evening)

Fals: Mamele pot avea mai puțin lapte seara. Un lucru care poate funcționa în cazul acesta este ca mama să se întindă în pat împreună cu bebelușul și să îl alăpteze culcat. Bebelușii care se agită dacă mamă îi alăptează stând în fund tind să se liniștească atunci când sunt alăptați culcat, pe o parte. Adeseori adorm în această poziție, și la fel face și mama. În timpul somnului, producția de lapte a mamei crește.

9. O mamă ai cărei sâni nu se simt plini are puțin lapte. FALS! (A mother whose breasts do not seem full has little milk in the breast. Not true!)
Sânii nu trebuie să se simtă plini ca să producă mult lapte. Este normal ca o mămică ce alăptează să aibă sânii mai puțin plini, datorită reglării cantității de lapte. Acest lucru se poate întâmpla brusc sau la două săptămâni după naștere, sau chiar mai repede. Sânul nu este niciodată gol și de asemenea produce lapte în timp ce bebelușul este alăptat. Bebelușul primește lapte când este atașat la sân? Acest lucru este important, nu cât de plini se simt sânii.
Vizionați filmulețele de aici:
http://www.nbci.ca/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=26&Itemid=63

10. Femeile cu sâni mici produc mai puțin lapte decât cele cu sâni mari. NONSENS! (Women with small breasts produce less milk than those with large breasts. Nonsense!)

11. Nu este (suficient) lapte în primele 3-4 zile de la naștere. FALS! (There is no (not enough) milk during the first three or four days after birth. Not true!)
Adesea pare așa din cauza unei atașări defectuoase la sân a bebelușului, prin urmare, acesta nu se poate hrăni cu laptele care este disponibil. Când nu este mult lapte (și nu este, în mod normal, în primele zile), bebelușul trebuie să fie atașat corect pentru a suge laptele. Acest lucru se întâmplă de fapt când auzim că „a stat la sân 2 ore și lui tot îi este foame când îl iau de la sân”. Printr-o atașare deficitară, bebelușul nu poate să sugă colostrul, primul lapte al mamei. Oricine sugerează ca ar trebui sa te mulgi cu pompa pentru a ști cat colostru ai, nu înțelege procesul de alăptare și ar trebui ignorat cu politețe. Odată ce laptele devine abundent, un bebeluș poate primi mult lapte de la sân în ciuda atașării incorecte, deși o atașare corectă încă de la început, chiar dacă nu e lapte din abundență, previne multe probleme de mai târziu.

12. Un bebe ar trebui să stea la fiecare sân câte 20 (10, 15, 7.6) minute. FALS! (A baby should be on the breast 20 (10, 15, 7.6) minutes on each side. Not true!)
Trebuie făcută o distincție între „a fi la sân” și a „se hrăni”. Dacă bebelușul suge timp de 15-20 de minute din primul sân, s-ar putea să nu-i mai trebuiască și al doilea sân. Dacă suge doar 1 minut din primul sân oferit, și apoi doar se joacă cu sânul, sau adoarme, și face la fel și la celalalt sân, nici un interval de timp nu va fi suficient.
Bebelușul va suge mai bine și mai mult timp, dacă este atașat corect. Poate fi de asemenea ajutat să sugă mai bine și mai îndelung, dacă mama face compresii ale sânului pentru a menține fluxul, odată ce bebelușul nu mai suge (vezi Fișa de informații despre compresii). Așadar, e evident ca regula „bebelușul suge 90% din cantitatea de lapte în primele 10 minute” este la fel de greșită. Pentru a ști dacă bebelușul primește lapte, urmărește filmulețele de pe nbci.ca.

13. E mai ușor să dai lapte cu biberonul decât să alăptezi. FALS! (It is easier to bottle feed than to breastfeed. Not true!)
Sau nu ar trebui să fie adevărat. Totuși, alăptatul devine dificil pentru că adesea femeile nu primesc ajutorul pe care ar trebui să-l primească pentru a avea un start bun. Un început inadecvat poate să facă într-adevăr alăptatul dificil. Dar, un început inadecvat poate fi de asemenea rezolvat. Alăptatul este de obicei mai dificil în primul rând datorită unui început prost, dar devine mai ușor pe măsură ce trece timpul.

14. E normal ca alăptatul să fie dureros. FALS! (It is normal for breastfeeding to hurt. Not true!)
Deși este destul de comună existența unei sensibilități în primele zile, aceasta ar trebui să fie o situație temporară, de câteva zile, și nu ar trebui niciodată să fie atât de rea încât mama să renunțe la alăptat. Orice durere care e mai puternică este anormală și se datorează în cele mai multe cazuri unei atașări incorecte la sân a bebelușului. Orice durere a mameloanelor care nu se îmbunătățește din a 3-a sau a 4-a zi sau durează mai mult de 5-6 zile, nu ar trebui ignorată. O altă situație în care poate să apară durere deși alăptatul mergea bine, se poate datora unei infecții cu candida a sânului. A nu mai pune bebelușul la sân pentru ca mameloanele să se vindece ar trebui să fie ultima soluție. (vezi Materialul despre Mameloane sensibile/Ragade mamare).

15. Mama trebuie sa-și spele mameloanele înainte de a alăpta bebelușul. FALS! (A mother should wash her nipples each time before feeding the baby. Not true!)
Hrănirea cu lapte praf necesită atenție deosebită la curățenie, deoarece formula nu numai că nu protejează bebelușul împotriva infecțiilor, ci este de fapt un teren propice pentru bacterii și poate fi foarte ușor contaminată. Pe când laptele matern protejează bebelușul împotriva infecțiilor. Spălarea mameloanelor înainte de fiecare supt complică în mod inutil alăptatul și elimină uleiurile protective de pe sfârc.

16. Alăptatul imobilizează mama într-un singur loc. FALS! (Breastfeeding ties the mother down. Not true!)

Dar depinde din ce unghi privești lucrurile. Un bebeluș poate fi alăptat, oriunde, oricând și astfel alăptatul poate fi o ușurare pentru mamă. Nu e nevoie să cari după tine biberoane sau formula. Nu trebuie să îți faci griji că nu ai unde să încălzești laptele. Nu trebuie să îți faci griji cu privire la sterilizare. Nu e nevoie să îți faci griji de starea bebelușului, pentru ca bebelușul e cu tine.

Va recomandam sa vizionati videoclipurile informative cu explicatii in limba romana de pe nbci.ca: http://nbci.ca/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=26&Itemid=63