Etichete

, , ,

De Elizabeth Bruce, CCE, MA, mamă care a stat acasă cu cei patru copiii și pe care i-a alăptat si după ce aceștia au împlinit un an (Articol tradus de aici: http://www.drmomma.org/2008/01/10-reasons-to-nurse-your-toddler.html)

Poate că americanul de rând încă nu e pregătit să recunoască, dar foarte multe culturi din trecut și prezent au acceptat faptul ca bebelușii ajunși la vârsta copilăriei pot beneficia de pe urma alăptatului. Tribul !Kung din Africa este reprezentantul modului natural de hrănire a omului. Mamele din acest trib nomad își alăptează fiecare copil pană la vârsta de 6 ani. Dr. Sherman Silber subliniază faptul că ­”specia umană și-a petrecut mai mult de 90% din existență având un stil de viață nomad de vânători/agricultori, iar ’civilizația’, cu toată presiunea ei, este mult prea recentă pentru a avea vreun impact asupra constituției ei genetice”.(1) În cultura noastră mulți bărbați și multe femei nu se simt confortabil cu rolul funcțional al sânilor, probabil din cauza obsesiei noastre naționale de a privii sânii ca obiecte sexuale. Din nefericire se pare că disconfortul psihologic al oamenilor crește pe măsură ce bebelușii alăptați cresc. Majoritatea americanilor aleg să își înțarce bebelușii in jurul vârstei de 6 luni.

Indiferent de implicațiile psihologice, nu mai putem nega beneficiile alăptării prelungite asupra sănătății și relațiilor sociale. Până și conservativa Asociație Americană de Pediatrie recomandă acum în mod oficial alăptarea până la cel puțin 12 luni. (2) Dar cum rămâne cu alăptarea în cel de-al doilea sau al treilea an de viață a copilului? Este sânul încă cel mai bun pentru un copil trecut de vârsta de 1 an? Dacă putem trece peste ambivalența colectivă, cred că răspunsul este un “DA” răsunător.

În timp ce majoritatea vecinilor noștri probabil ca nu o fac (alăptează), există multe mame luminate la minte care o fac. Alice Bailes, moașă certificată (CNM), co-deținătoare a Centrului de Îngrijire pentru Naștere si Sănătate pentru Femei din Alexandria, Virginia, spune că majoritatea clientelor ei continuă să alăpteze în cel de-al doilea an de viață al copilului. De fapt, are cliente care alăptează in tandem – acestea continuă să își alăpteze copilul de peste 1 an în timpul următoarei sarcini și chiar după nașterea următorului copil. Bailes, care are experiență personală cu alăptatul in tandem, crede că acesta ajută tranziția copilului spre noul rol de frate sau soră mai mare.

Desigur că decizia de a alăpta este una personală si este luată de obicei pe moment. Conform mamelor care au decis să alăpteze după 1 an, puteți fi sigure că după ce ați alăptat un copil în primul an de viață, considerat a fi cel mai greu, restul e floare la ureche. În cazul în care nu sunteți convinsă să alăptați un copil de peste 1 an, vă împărtășesc cele mai bune 10 motive ca să o faceți.

Comoditatea

Trebuie să recunosc că motivul numărul unu pentru care am continuat să-mi alăptez copiii a fost comoditatea. OK, numiți-o lene. În primul rând, înțărcarea unui bebeluș înainte ca acesta să fie pregătit presupune consumul de timp si energie. Trebuie să ai tot timpul la îndemână gustări care produc murdărie și să ai de-a face cu tantrum-uri (crize). Din fericire, până când bebelușul împlinește 1 an, majoritatea mamelor sunt maestre in arta discreției, deci alăptatul este cel mai ușor lucru din lume cu un minim de intimitate.

În plus, cea mai ușoară modalitate de a-i stabili un program de somn copilului de peste 1 an este alăptatul. Adeseori îmi pare rău pentru mamele care au copii de peste un an și care nu alăptează, deoarece treaba lor este probabil mai grea decât a mea. Când nimic nu mai funcționează, știu că pot imediat să recurg la sân pentru un somn odihnitor.

Metodă instant de calmare a tantrum-urilor

Orice părinte care are un copil de peste 1 an știe că este în firea lor să fie schimbători. Într-o clipă copilul tău de 1 an este fericit, iar in clipa următoare se scufundă într-o baltă de lacrimi – aparent fără niciun motiv. Ei bine, surpriză! Adesea cea mai bună metodă de a-ți calma copilul schimbător este de a-l trata ca pe un bebeluș. Ia-l în brațe și alăptează-l câteva minute și gata! – micul tău urlător se transformă din nou într-un copil încrezător. Dacă ești la o petrecere și copilul devine neliniștit, poți foarte discret să îl iei în altă cameră sau în mașină. Prietenii vor fi fermecați de abilitățile tale de mamă când vei reveni ca prin minune cu un copil vesel.

Mai puțină dependență de ”substitutele materne”

Anii copilăriei sunt ani de vârf în ceea ce privește atașamentul față de obiecte precum pături sau păpuși. Problema majoră cu aceste obiecte este că ele pot fi pierdute. O astfel de întâmplare poate căpăta proporții majore. Credeți-mă, știu asta pentru ca primul meu fiu nu a fost niciodată alăptat. Nimic nu este mai tragic decât să ajungi la hotel după o călătorie de o zi alături de un copil prost-dispus și să își dai seama că ai uitat un obiect critic la un popas aflat la 300 de mile înapoi.

Viața este mult prea scurtă pentru drame inutile. Dacă îți alăptezi copilul de peste un an, poți să uiți de căutarea frenetică după o pătură identică sau trimiterea prin curier rapid a lui Barney. Cu mama ca obiect primar de siguranță, poți să te odihnești fără probleme în lungile concedii cu familia. Este practic imposibil să pierzi un sân, indiferent cât de distrasă ești! În plus, nu trebuie să furi niciodată mult iubitul obiect pentru a-l spăla. Multe drame sunt evitate ușor.

Prevenirea alergiilor

Cel de-al doilea fiu al meu a fost atât de atașat de alăptat încât am devenit o mamă care își alăpta copilul de peste un an. Nu a mâncat absolut nimic solid până la vârsta de 17 luni. Până și veteranele din La Leche League au sugerat că situația este neobișnuită. Privind înapoi, cred că instinctele copilului meu au intervenit cu scopul de a evita alergiile. Studiile (precum și dovezile de natură anecdotică) arată că alăptarea reduce incidența alergiilor. (3,4) Primul meu copil, hrănit exclusiv cu lapte praf, a avut tot felul de alergii la mâncare, inclusiv la orez și produse lactate. În retrospectivă, alăptarea exclusivă îndelungată a celui de-al doilea copil e logică. Cel mai probabil, natura a intervenit pentru a-l proteja de mâncăruri pe care corpul lui nu era pregătit să le digere. Fără îndoială, unii copii au nevoie de mai mult timp decât alții pentru a evita alergiile, iar laptele matern este soluția ideală pentru susținerea dezvoltării sistemului lor imunitar.

Nutriția

O alimentație sănătoasă poate pune probleme când e vorba de copiii ajunși la vârsta de un an. În unele zile devorează fiecare bucățică de mâncare pe care o primesc, iar în alte zile nu-i poți convinge nici măcar să ia o înghițitură din mâncarea lor preferată. Pe scurt, sunt mofturoși, iar apetitul lor este capricios și greu de anticipat.

Un mit popular pe care chiar și pediatrii îl promovează se referă la faptul că alăptarea își pierde din valoarea nutrițională după primul an. În realitate beneficiile se modifică , dar ele există. Este oare logic ca după 12 luni în care i-ai dăruit copilului alimentația optimă sânii să se ”prostească” dintr-o dată și să producă ceva ”care nu mai este optim”? Evident, introducerea solidelor începe să modifice balanța în ceea ce privește cantitatea de lapte consumată de copil, însă laptele matern rămâne un element important în dietă, în timp ce bebelușul tău încearcă ceea ce lumea are de oferit în materie de mâncare. În mod sigur, nu strică să continui să ii oferi bebelușului hrana perfectă creată de natură.

Dezvoltarea vorbirii

În general, se consideră că alăptare determină o mai bună dezvoltare a dinților și maxilarului comparativ cu suptul unui mamelon tare, artificial. (5) Margaret Connor, o mamă de 35 de ani din Austin, Texas, a discutat pe larg acest subiect cu logopedul fiului ei. Amândoi consideră că apraxia de vorbire/motorie a fiului lui Connor în vârstă de 5 ani ar fi fost mult mai gravă dacă mușchii nu ar fi fost ”antrenați” prin alăptare extinsă. Connor este foarte fericită de decizia luată. ”Măcar nu voi privi în urmă întrebându-mă dacă articulațiile lui ar fi fost în stare mai bună dacă aș fi alăptat mai mult de un an”, spune ea.

Lupta împotriva deshidratării pe timp de boală

Din nefericire, copiii de peste un an, alăptați sau nu, se îmbolnăvesc. Unii se îmbolnăvesc mai mult, în special cei care merg la creșă și cei cu frați mai mari. Când fiul meu în vârstă de 14 luni a făcut bronșită nu a putut mânca sau bea nimic altceva în afară de lapte matern. Dacă nu ar fi fost alăptat, situația s-ar fi transformat într-un coșmar. Când un copil hrănit cu biberonul se deshidratează, părinții trebuie să se lupte pentru a-l determina să bea produse pentru hidratare. Când această tactică nu dă roade, medicii pediatri nu au altă soluție în afară de a pune copilul pe perfuzie la spital. Aceasta nu este doar o metodă traumatizantă pentru copil, dar îl și expune altor microbi care ar putea agrava infecția inițială. Alăptând poți determina copilul aproape întotdeauna să sugă, ceea ce ii poate salva chiar viața! În plus o face și pe mamă să se simtă mai bine. Este atât de bine să poți să îți ajuți copilul bolnav într-o manieră unică și pozitivă.

Pierdere în greutate pentru mamă

Se consideră că organismul unei femei înmagazinează în timpul sarcinii suficientă grăsime pentru a alăpta exclusiv un bebeluș cel puțin în primul an de viață. Deși sunt foarte puține studii pe această temă, dovezi de natură anecdotică sugerează că pierderea în greutate a mamei poate continua și în timpul celui de-al doilea an de alăptare. De fapt, Mama Natură nu a intenționat niciodată ca bebelușii să fie înțărcați în primele luni de viață, deci organismele noastre stochează suficientă grăsime pentru a alăpta ani la rând.

Se pare că în primul an corpurilor noastre le place să fie moi, aproape ca niște perne pentru bebeluși. Apoi, kilogramele in plus nu se mai împotrivesc chiar așa de tare să plece. Nevoia ridicată de calorii a copiilor peste un an ajută la procesul de slăbire. În fiecare zi de alăptare o femeie pierde 500 de calorii. Personal am descoperit ca grăsimea cea încăpățânată care se depusese pe coapsele mele s-a topit în cel de-al doilea an de alăptat.

Întârzierea menstruației

Pentru acele femei care folosesc planning-ul familial natural sau metoda de fertilizare conștientă ca și metodă de contracepție, alăptarea aduce un bonus. Cercetările făcute de Kippley în Arta Planning-ului familial arată că o mamă care alăptează și nu folosește suplimente pentru primele patru până la șase luni de la naștere are prima menstruație post-partum în medie după 13 până la 16 luni. (6) În tribul !Kung distanța între doi copii  este de circa 48 de luni, totul datorită alăptării. (7) Comparați cu media de șase până la opt săptămâni până la revenirea menstruației în cazul femeilor care nu alăptează. În mod natural sindromul premenstrual și alte neplăceri dispar atâta timp cât menstruația nu apare, iar reîntoarcerea fertilității este pusă în așteptare. Mai mult, menstruația întârziată înseamnă o expunere mai scăzută la estrogen, ceea ce poate oferi protecție împotriva cancerului la sân și al organelor reproducătoare. Riscul de cancer la sân este asociat cu începerea menstruației devreme și menopauză târzie, ceea ce sugerează că expunerea la estrogen este un factor de risc pentru această boală. (8,9)

Este bine pentru planetă

Alăptarea este cel mai ecologic lucru posibil. Fără pahare de spălat, fără sticle de sterilizat și niciun deșeu pentru sol.  Amânarea folosirii laptelui de vacă ajută planeta. Din cauza emisiilor de gaz metan, vacile sunt mari distrugătoare ale atmosferei. (10) Supra pășunatul este responsabil pentru probleme ecologice serioase. Ca și bonus, bebelușul nu este expus la hormonii nesănătoși și la antibioticele injectate în vacile de lapte.

Ca multe dintre mamele care alăptează un copil de peste un an, am continuat să alăptez din comoditate. Sincer, a fost mai ușor să continui decât să mă opresc. Am descoperit cât de mult ne-a ușurat viața faptul că am continuat să alăptez. Pe cât posibil, tranziția spre îndepărtarea de mamă ar trebui să fie una graduală, făcută în ritmul bebelușului. Viața unui copil de peste un an este și așa destul de dificilă. De ce să nu o facem mai suportabilă pentru toată lumea?

Alexandra

Referințe

1. Sherman J. Silber, MD, How Not to Get Pregnant (New York: Warner, 1990): 92-93.

2. American Academy of Pediatrics, „Breastfeeding and the Use of Human Milk” (Policy Statement), Pediatrics 100 (December 1997): 1035-1039.

3. E. E. Ziegler et al., „Cow’s Milk Feeding in Infancy,” Journal of Pediatrics 116 (1990): 11-18.

4. J. N. Strimac and D. S. Chi, „Significance of IgE Level in Amniotic Fluid and Cord Blood for the Prediction of Allergy,” Annals of Allergy 61 (1986): 133-136.

5. La Leche League International, The Womanly Art of Breastfeeding (New York: Penguin, 1991): 375-376.

6. John and Sheila Kippley, The Art of Natural Family Planning, Third edition (Cincinnati, Ohio: Couple to Couple League, 1991): 201.

7. Sherman J. Silber, MD, How Not to Get Pregnant (New York: Warner, 1990): 92-93.

8. F. Grodstein et al., „Postmenopausal Hormone Therapy and Mortality,” New England Journal of Medicine 336, no. 25 (1997): 1769-1775.

9. Ruth Westheimer, MD, Dr. Ruth’s Encyclopedia of Sex (New York: Jerusalem Publishing House, 1994): 56.

10. Pamela Teisler, 101 Reasons Why I’m a Vegetarian (New York: Pamela Teisler, 1992).

Traducere: Dana Costache