Etichete

, , , ,

Alaptarea la program inseamna:

– sa hranesti copilul la un timp stabilit de mama/tata/pediatru/vecina/prietena, etc.
– sa gandesti nevoia de hrana, foamea ca fiind „programata” sau „programabila”. De cele mai multe ori alaptarea la program este din 3 in 3 ore, cu unele mici variatii.
– sa instaurezi un „program” si pe sani: 15 min la un san, 15 min la altul (desi unele mame alapteaza din 3 in 3 ore, lasa totusi bebelusul sa manance din fiecare san cat doreste el).

World Health Organization (WHO), American Academy of Pediatrics (AAP), World Alliance for Breastfeeding Action ( WABA), Canadian/Australian/Norway Breastfeeding Association, International Board Certified Lactation Consultant, International Assocation of Lactation Consultant, La Leche League International, The Academy of Breastfeeding Medicine, Spanish Association of Paediatrics, dr. Jack Newman, medic pediatru care a infiintat prima clinica de alaptare din lume in Canada, dr. Carlos Gonzalez, medic pediatru Spania, dr. Jay Gordon SUA, si multi multi altii,

NU RECOMANDA ACEASTA METODA DE HRANIRE A BEBELUSULUI, TOTI RECOMANDA ALAPTAREA LA CERERE.

1. Riscurile alaptarii la program sunt cu impact mare, iata cateva :

  • deshidratare
  • posibila stare permanenta de foame a bebelusului
  • stare de agitatie, plans mult al bebelusului
  • esec in mentinerea lactatiei (poate mama reuseste 2-4 luni, dar asteptam sa vedem la 7 luni, la 9 luni ce se intampla)
  • completare cu lapte praf
  • administrare de apa, ceai pentru a-l pacali pe bebelus daca nu e inca „ora de masa”
  • ignorarea suptului de confort ( pacalit cu suzeta)
  • crestere mica in greutate
  • concentratie scazuta de grasimi in lapte
  • dificultate in a trece peste puseurile de crestere
  • intarcare prematura involuntara
  • probleme de angojare, canale infundate ale sanilor
  • incapacitate de a se dezvolta armonios, faliment de crestere si chiar de a supravietui a copilului

Vrei un bebe care plange mult, e agitat? O mama extenuata, ingrijorata, stresata? Asta ar fi reteta perfecta. Desigur, exista si exceptii, sunt unii bebelusi care se pot adapta la un asemenea program, dar per ansamblu acestea sunt riscurile care pot aparea.

2. Alte probleme pe care le ridica alaptarea la program

Argumentul nu este in primul rand faptul ca noi, adultii nu mancam la program (desi pentru noi poate fi benefic mancatul la ore fixe; chiar si asa nici noua nu ne e foame sau nu putem nici noi manca in mod consecvent la program), ci:

  • esec in a intelege compozitia laptelui matern, o compozitie unica, pe care niciun aliment din hrana adultului nu o are. O compozitie cu totul diferita de formula. Este usor digerabil, usor asimilabil, in proportii mari.
  • esec in a intelege mecanismul de producere a laptelui matern, a celor doua reguli de aur:
  1. cu cat o mama alapteaza mai des, cu atat se produce mai mult lapte. Cu cat alapteaza mai rar, cu atat produce mai putin lapte.
  2. cu cat o mama alapteaza mai des, prin „goliri” frecvente ale sanului, cu atat se produce mai repede lapte. Cu cat alapteaza mai rar, adica cu cat sanii sunt mai plini, cu atat produce mai incet lapte.
  • esec in a lua in considerare diferente pana la 300% in capacitatea de stocare a sanilor. Toate mamele sunt capabile sa produca la cerere suficient lapte in 24 de ore, ceea ce variaza este cantitatea care este transferata la o hranire. Astfel, pentru a mentine aceasta cantitate suficienta, unele mame trebuie sa alapteze mai des ca altele, pentru ca bebelusul o cere.
  • concentratia de grasimi din lapte creste odata cu frecventa alaptarii si cu cantitatea de lapte transferata per hranire, contrar asteptarilor proponentilor hranirii la program.

Daca instauram program pe aceasta nevoie de baza, de ce tocmai pe ea? De ce nu si pe celelalte nevoi, la fel de fundamentale?

Sa incercam:

Somn la program? Dar si noi adultii, uneori chiar daca ne punem in pat sa dormim, avem nopti in care n-avem somn, cum am putea sa fortam o mica fiinta tocmai venita pe lume sa doarma?…

Mai mult, dormim atunci cand oganismul secreta hormonul numit melatonina (sintetizat in organism de aminoacidul triptofan), cand are nevoie de refacere a tesuturilor, de crestere, de asimilare de informatii. In mod similar, laptele matern contine melatonina in proportii diferite pe timp de zi si pe timp de noapte, conform ritmului circadian al aminoacidului triptofan. Aceasta explica si faptul ca in timpul zilei sunt momente in care dupa alaptare bebe doarme si altele in care dupa alaptare nu doarme. Melatonina este in concentratie mai ridicata seara si in timpul noptii. De aceea, pentru mamele care isi exprima laptele, exista ratiuni de a da laptele muls dimineata mai degraba la acelasi moment al zilei ( adica tot dimineata in zilele urmatoare) decat de a-l da seara, pentru a nu distruge ciclurile de somn induse in mod natural.

(unii incearca si pipi si caca la program…)

Dragoste si afectiune, sarutari si imbratisari la program? ah, cum ar fi sa ne aplicam programul asta noua?…

Alaptatul la cererea bebelusului nu e o bataie pe autoritate in familie. Nimeni nu stie mai bine decat fiecare in dreptul lui cand ii e foame, sete, somn, are nevoie la toaleta. Nu stie sotul mai bine ca tine cand iti e foame, nici tu nu stii mai bine ca el insusi cand ii trebuie la baie. Asa e si bebelusul, stie cel mai bine cand ii e foame, sete, somn si are nevoie de afectiune.

alina si bebe

Referinte:
http://www.nbci.ca/index.php?option=com_content&id=45:breastfeeding-starting-out-right&Itemid=17

http://www.aap.org/en-us/advocacy-and-policy/aap-health-initiatives/HALF-Implementation-Guide/Age-Specific-Content/Pages/Infant-Food-and-Feeding.aspx#none

http://www.lalecheleague.org/ba/may99.html

http://www.breastfeeding-problems.com/cue-feeding.html

http://www.normalfed.com/Starting/scheduling.html

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/m/pubmed/16380706/

Adina Branici