Povestea celor 1045 de zile, 2 ani și 10 luni de alăptare

Un drum lung, anevoios cu stări și sentimente duse de la o extremă la alta. Dacă mă întrebați când au trecut, nici eu nu știu, parcă  ieri mi-am ținut pentru prima dată îngerașul la piept cu mii de sentimente năvală abundând în inima mea simultan. Mama din mine s-a născut o dată cu primul contact piele pe piele cu micul meu băiețel. Prima „masă” a fost imediat după ce am reușit să îl calmez pe micul prințișor, cam la 10-15 min. Habar nu aveam cu ce se mănâncă alăptarea. Nu eram deloc informată cu privire la ce trebuie făcut, știam doar atât: ” puiul meu trebuie să stea la pieptul meu”. Am trecut prin multe în toți acești ani, de la furia laptelui din primele săptămâni, canale blocate, sâni împietriți, mastite, veșnicul „nu am lapte” , dar instinctul a fost cel mai mare atu al meu pe care m-am bazat și ascultat. Nici prin gând nu-mi trecea că eu voi fi capabilă să-mi pot alăpta copilul ca mai apoi să ajung la tandem. Dacă cineva mi-ar fi spus că voi ajunge până aici aș fi fost în stare să pariez cu viața, că se inșeală. Bine că nu a fost cazul. Azi nu mai puteam povesti o mică parte din tot acest minunat drum ce continuă și acum.

Fetița mea a împlinit zilele trecute 6 luni. Am așteptat cu sufletul la gură trecerea acestor 6 luni ca să pot spune că ambii copii au fost exclusiv alăptați în primele 6 luni de viață. Recunosc ca am avut zile când eram cât pe aci să cad în plasă, să renunț, să clachez, dar soțul mi-a fost cel mai mare sprijin în tot acest timp. Fără el azi nu mai era o poveste de tandem și de aceea ii mulțumesc din suflet că a plâns cu mine și m-a încurajat atunci când eu eram la pământ. Pe parcurs am descoperit și grupurile “Alăptează” , “Grup de sprijin pentru mamele care alăptează in tandem” de unde mi-am extins orizontul și cunoștințele în ce privește alăptarea.

Tandemul este un mare necunoscut chiar și după trecerea acestor luni, ca persoană mă „transformă” din ce in ce mai mult mă descopăr zilnic, cu suișuri, coborâșuri, sentimente unice, dar privindu-mi copilașii în ochi, sunt sigură că am făcut cel mai bun lucru pentru ei.

Dragi mămici alăptarea pentru mine este ca un colț de rai. Sentiment mai pur nu cred că există pe lumea asta. Mă face să mă simt o mamă împlinită alături de îngerașii mei.

Text: Betiuc Ancuta

 

Anunțuri