Articol tradus : BLOCKED DUCTS AND MASTITIS

https://ibconline.ca/information-sheets/blocked-ducts-mastitis/

Pustulele/canalele blocate/mastita şi ulterior abcesele apar de obicei când părintele care alăptează are producţia de lapte abundentă, dar bebeluşul nu se ataşează corect.
O ataşare defectuoasă şi în consecinţă imposibilitatea copilului de a goli sânul sunt cauzele principale pentru instalarea blocajelor de canale şi a mastitei .

De ce nu s-ar atașa bebeluşul corect la sân?

Cauzele sunt:

1. Tehnica folosită pentru poziţionarea şi ataşarea copilului la sân

( Mai multe informații despre atașare găsiți aici: https://ibconline.ca/information-sheets/latching-and-feeding/

https://ibconline.ca/the-asymmetric-latch/ ) ;

2. Folosirea tetinelor artificiale precum biberoane şi protecţii de sân;

3. Copilul are fren lingual. În unele situaţii acesta este uşor observabil cu ochiul liber, în alte cazuri frenul este destul de greu de observat, iar descoperirea lui presupune mai mult decât privitul şi implică palparea sub limba bebeluşului, fiind necesar, desigur, să ştim ce căutăm. Din păcate puţini specialişti în sănătatea copilului, inclusiv consultanţi în alăptare, ştiu să evalueze corect dacă într-adevăr copilul are fren restrictiv (aici mai multe informații despre frenul lingual , labial https://ibconline.ca/information-sheets/tongue-tie-lip-tie-and-releases/ )

4. Scăderea producţiei de lapte matern. Declanşarea târzie a lactaţiei coroborată cu o producţie mică de lapte poate determina bebeluşul să scoată mamelonul din gură şi să se retragă de la sân (https://ibconline.ca/information-sheets/late-onset-decreased-milk-supply-or-flow/);

Canale blocate

Un canal înfundat reprezintă un blocaj al laptelui pe canal şi se manifestă printr-o umflătură sensibilă sau chiar dureroasă, sau o zonă întărită a sânului. Pielea din jurul zonei respective poate fi roşie şi caldă. În general nu provoacă febră, dar uneori poate exista febră minoră – până la 38,4 grade celsius. În general starea de sănătate rămâne bună.

Canalele blocate se rezolvă aproape întotdeauna fără tratament special într-un interval de 24 – 48 ore de la declanşare. Pe durata existenţei blocajului bebeluşul poate fi neliniştit în timpul alăptării , atunci când este alăptat pe partea respectivă, deoarece fluxul de lapte va fi încetinit (faţă de sesiunile anterioare de alăptare). Acest lucru se întâmplă din cauza presiunii create de gâlma care presează celelalte canale.

Un canal blocat se poate rezolva mai repede dacă:
1. Se continuă alăptarea pe partea respectivă şi se eliberează sânul de lapte mai bine . Acest lucru se poate realiza prin:
– Obţinerea unei ataşări cât mai bune ( https://ibconline.ca/information-sheets/latching-and-feeding/);
– Folosirea compresiei sânului pentru a asigura fluxul neîntrerupt de lapte. Cu mâna/degetul se masează uşor în timp ce bebeluşul se hrăneşte la sân, în cazul în care nu este prea dureros pentru mamă; ( video https://ibconline.ca/breastfeeding-videos-english/ )

– Hrănirea copilului la sân într-o poziţie în care bărbia să fie îndreptată spre zona dureroasă ; Dacă blocajul se află în zona de jos a sânului ( ora 7:00) atunci poziţia „minge de fotbal” poate fi cea mai utilă;

2. Puteţi încerca şi:
– Comprese calde pe zona de sân cu canale blocate. Puteţi folosi o pernuţă electrică sau o sticlă cu apă caldă, dar mare atenţie la temperatura acestora şi la cât de mult le folosiţi pentru a nu provoca arsuri;
– Odihnă. Bineînţeles că este destul de greu să te odihneşti suficient cu un nou-născut, însă încearcă să te întinzi în pat cât de des poţi, inclusiv pentru şedinţele de alăptare, luându-ţi bebeluşul lângă tine.

3. Alte tratamente pentru blocaje dese sau persistente ale canalelor:
– Cele mai multe cazuri de canale blocate se rezolvă în 48 de ore. Dacă în cazul tău nu se întâmplă asta, poţi încerca terapia cu ultrasunete, care dă rezultate de cele mai multe ori. Poţi apela la clinicile locale de fizioterapie sau medicină sportivă. Deşi dă rezultate , puţină lume ştie că se poate apela la această metodă în tratarea canalelor blocate. Rezultatele sunt direct proporţionale cu experienţa doctorului care realizează terapia. Dacă după 2 şedinţe în 2 zile consecutive nu există îmbunătăţiri ale condiţiei nu are niciun sens să continuaţi terapia şi ar trebui să apelaţi la un consult medical. În general un singur tratament este de ajuns. Ultrasunetele pot de asemenea să prevină revenirea problemei, canalele blocându-se de obicei mereu în aceeaşi zonă a sânului. Doza de ultrasunete este de 2 waţi pe cm pătrat, aplicată în continuu pentru 5 minute pe zona afectată, zilnic, o dată pe zi.

Unele mămici au folosit partea plată a unei periuţe electrice pentru efectul de ultrasunete şi se pare că au avut rezultate bune.
– Lecitina este un supliment alimentar care se pare că ajută în cazul canalelor blocate. Este posibil să aibă acest efect prin diminuarea vâscozităţii laptelui prin creşterea procentului de poliacizi graşi nesaturaţi din lapte. Nu provoacă efecte adverse, este destul de ieftină şi pare a funcţiona la o parte din persoanele care alăptează. Doza recomandată este de 1200 mg de 4 ori pe zi.

Pustulele sau băşicile

Uneori, dar nu ca regulă general valabilă, un canal blocat este asociat cu apariţia unei pustule sau băşici situate în la vârful mamelonului. O zonă plată albicioasă prezentă pe mamelon nu este o băşică sau pustulă. Dacă nu există umflături dureroase în sân numirea acestora „canal blocat” este o confuzie. Acestea sunt de obicei dureroase şi reprezintă una dintre cele mai dese cauze de dureri ale mameloanelor care apar în primele zile de alăptare şi sunt cauzate adesea de o ataşare defectuoasă.

O băşică apare de obicei fără a exista şi un canal blocat. Dacă băşica este dureroasă (şi de obicei este) ajută foarte mult spargerea acesteia. Dacă o spargeți dvs. , trebuie să faceţi asta o singură dată. Totuşi, dacă este necesară repetarea procedeului sau dacă nu puteţi face singură asta cel mai bine este să mergeţi la doctor.
– Țineţi pe foc vârful unui ac de cusut, lăsaţi-l să se răcească şi apoi înţepaţi cu grijă băşica;
– Nu împungeţi în jurul ei, înţepaţi direct în vârful sau într-o laterală a acesteia;
– Încercaţi să strângeţi de la baza băşicii: este posibil să reuşiţi să stoarceţi un lichid asemănător cu pasta de dinţi prin băşica deschisă. Dacă aveţi şi un canal înfundat în acelaşi timp este posibil să reuşiţi să îl deblocați prin această manevră, sau prin ataşarea ulterioară bebeluşului la sân.

Odată spartă băşica sau pustula aplicaţi şi alifia hidratantă pe care o folosiţi în general pentru îngrijirea mameloanelor ( un exemplu ar fi crema APNO ) , după fiecare alăptare, timp de aproximativ o săptămână, sau cât simţiţi nevoia. Motivul principal este de a preveni infectarea zonei sau reapariţia băşicii/pustulei. Este recomandat să aveţi o reţetă pentru folosirea cremei. (Aici găsiți informații despre crema APNO recomadată de Dr. Newman https://ibconline.ca/information-sheets/all-purpose-nipple-ointment-apno/ )

Mastita

Mastita poate fi cauzată de o infecţie (aproape întotdeauna din cauza unei bacterii şi nu a altor tipuri de germeni) care afectează o mare parte din mămicile care alăptează. De altfel, mastita poate apărea la orice femeie, chiar dacă nu alăptează, şi poate afecta chiar şi bebeluşii de orice sex. Bacteria poate intra în sân printr-o crăpătură sau inflamaţie a acestuia, dar nu este o regulă să se întâmple aşa.
Mastita este diferită de un canal blocat deoarece un canal blocat nu este considerat a fi provocat de o infecție și, prin urmare, nu trebuie tratat cu antibiotice. Canalul blocat se manifestă prin zonă întărită, fermă şi umflată a sânului. Deşi pielea este tot roșie, intensitatea culorii în cazul mastitei este mult mai mare. De asemenea canalul blocat nu este asociat cu febra mare, iar mastita de obicei presupune dureri mult mai mari ale sânilor. Deoarece semnele unei mastite blânde şi ale unui caz grav de canal blocat sunt foarte asemănătoare este dificil să faci diferenţa între cele două – de fapt de cele mai multe ori nu prea există diferenţe. Este de asemenea posibil ca un canal blocat să ducă la o mastită şi atunci se complică situaţia. Semnul principal pentru a determina dacă este vorba despre un canal blocat sau mastită este existenţa unei gâlme în sân. În Franţa medicii au recunoscut afecţiunea pe care au denumit-o ca „lymphangite” , ce se manifestă printr-o porţiune roşiatică, caldă şi dureroasă, asociată cu febră, dar fără nodul dureros în sân. Aparent, majoritatea nu consideră că este necesară administrarea unui tratament pe bază de antibiotice. Am văzut câteva cazuri care să prezinte aceste simptome şi da, într-adevăr problema se rezolvă fără antibiotice; de fapt de multe ori şi o mastită serioasă poate fi vindecată fără antibiotice.
Dacă începeţi să aveţi simptome de mastită – gâlmă dureroasă în sân, durere şi roşeaţă a sânului, febră, urmaţi recomandările de mai sus pentru canale blocate.

Alte metode de tratare:

1. Dacă durerea este atât de mare încât nu puteţi pune bebeluşul la sânul afectat continuaţi alăptarea la celălalt sân şi imediat după ce se ameliorează durerea puneţi bebeluşul la sânul cu mastită. Uneori exprimarea laptelui ( mulgerea) poate fi mai puţin dureroasă, dar nu întotdeauna, aşa că dacă puteţi continuați alăptarea la sânul afectat . Mamele şi bebeluşii lor fac schimb de germeni, aşa că nu opriţi alăptarea la sânul infectat deloc, dacă se poate. Copilul este protejat prin alăptare.
2. Febra ajută la combaterea infecţiei. Adulţii de obicei se simt groaznic atunci când au febră şi au tendinţa de a-şi dori reducerea acesteia, dar nu este necesar să o reduceţi doar pentru că există – febra nu afectează calitatea laptelui.
3. Medicaţie pentru febră/durere (ibuprofen, acetaminofenă şi altele) vă pot ajuta să treceţi cu bine prin simptome. Doza care trece în lapte din acestea, este minusculă; acetaminofena este probabil cel mai puţin eficientă faţă de celalte medicamente care conţin şi componente cu efect anti-inflamator.
4. Cartofii (adaptare după Bridget Lynch, RM, Communitatea Moaşelor din Toronto). Aplicarea pe sân a rondelelor de cartofi cruzi în primele 24 de ore de la apariţia simptomelor poate ajuta la reducerea durerii, înroşirii şi a umflării sânului în cazul mastitelor.
– tăiaţi 6-8 felii de cartof crud, rondele şi foarte subţiri
– puneţi-le într-un bol mare cu apă la temperatura camerei pentru 15-20 minute
– puneţi feliile ude pe zona afectată şi lăsaţi-le acolo pentru 15-20 minute
– luaţi feliile de pe sân şi aruncaţi-le la gunoi, la următoarea tură folosiţi felii din castronul cu apă
– repetaţi procedeul de încă 2 ori (într-o oră trebuie aplicate 3 rânduri de felii)
– faceţi pauză 20-30 minute şi apoi repetaţi procedura.

Mastita şi antibioticele

În general este bine să evitaţi antibioticele pe cât posbil, având în vedere că mastita poate dispărea şi fără medicaţie, iar tratamentul cu antibioic vă poate cauza apariţia infecţiei cu candida a sfârcurilor și/sau a sânului (prin colonii de bacterii sau fungi).
Abordarea noastră este următoarea:

1. Dacă aţi avut simpomele mastitei pentru mai puţin de 24 de ore veţi primi reţetă de antibiotic, dar recomandăm să aşteptaţi puţin înainte de a lua tratamentul.

– Dacă într-un interval de 8-12 ore simptomele se înrăutăţesc (dureri mai mari, roşeaţă mai pronunţată, gâlme mai mari) începeţi tratamentul.
– Dacă în 24 de ore simptomele nu dispar, nici nu se înrăutăţesc, dar nici nu dau înapoi, începeţi tratamentul.
– Dacă în 24 de ore simptomele încep să se diminueze în intensitate atunci sunt toate şansele ca acestea să continue să se amelioreze fără nicun fel de medicaţie. În acest caz simptomele se ameliorează şi dispar într-un interval de 2 până la 7 zile. Febra dispare de obicei după 24 de ore, durerea în 24 – 72 de ore, iar umflăturile din sân între 5-7 zile. Ocazional umflătura poate dispărea complet în mai mult de 7 zile, dar atâta timp cât se micşorează este semn pozitiv.
– Dacă aveţi simptomele specifice mastitei de mai mult de 24 de ore fără semne de îmbunătăţiri începeţi să luaţi tratamentul imediat.
Dacă luaţi tratament cu antibiotice este important să luaţi ce trebuie. Amoxacilina, penicilina şi alte câteva antibiotice folosite frecvent în tratarea cazurilor de mastită nu ucid bacteria care provacă de cele mai multe ori această afecţiune – stafilococul auriu. Unele antibiotice care ucid stafilococul auriu sunt: cefalexin, cloxacilin, dicloxacilin, flucoxacilin, amoxicilină combinată cu acid clavulinic, clindamicin şi ciprofloxacin. Antibioticele care pot fi folosite pentru stafilococul auriu rezistent la meticilină sunt cotrimoxayol şi tetraciclină.

Toate aceste antibiotice pot fi folosite în timpul alăptării, neinterferând cu procesul hrănirii bebeluşui. Nu ar trebui să întrerupeţi alăptarea dacă sunteţi infectată cu stafilococul auriu rezistent la meticilină, ba chiar continuarea alăptării scade riscul bebeluşului de a fi infectat.

Abcesele sânului

Un abces al sânului se poate forma atunci când se întârzie tratarea mastitei, sau dacă mastita nu este tratată eficient, sau nu este tratată deloc. Abcesul reprezintă o pungă cu puroi formată în zona infectată, deoarece corpul nu poate combate singur infecţia. Este modalitatea corpului de a evita răspândirea infecţiei.
Simptomele includ adesea un nodul umflat de obicei chiar sub piele (adesea dureros la atingere sau strângere), umflare şi roşeaţă în zona afectată. Febra poate apărea.

Dacă aveţi mastită incomplet tratată sau ale cărei simptome nu s-au îmbunătăţit semnificativ într-un interval de 5-7 zile ar trebui să mergeţi la doctor pentru a elimina orice suspiciune referitoare la existenţa unui abces.

Tratamentul cel mai adesea oferit nu mai este scoaterea abcesului pe cale chirurgicală ci s-au observat rezultate foarte bune obţinute prin localizarea acestuia cu ajutorul ultrasunetelor şi inserarea unui cateter în abces pentru a îl goli. Mamele care apelează la această procedură nu întrerup alăptarea nici măcar pe partea afectată a sânului, iar vindecarea completă poate dura până la o săptămână. Această procedură este realizată de către un radiolog specializat nu de către un chirurg. Poţi ruga doctorul tău să citească studiul următor: Dieter Ulitzsch, MD, Margareta K. G. Nyman,MD, Richard A. Carlson, MD. Breast Abscess in Lactating Women: US-guided Treatment. Radiology 2004; 232:904–909
Pentru abcesele mici aspirarea cu un ac şi o seringă în combinaţie cu tratament de antibiotice este de multe ori suficient, deşi este posibil să fie necesară aspirarea acestuia de mai multe ori.

O gâlmă care nu dispare

Dacă aveţi o gâlmă/umflătură care nu dispare sau nu îşi reduce dimensiunile de mai mult de 2 săptămâni ar trebui să apelaţi la un doctor sau chirurg pro alăptare. Nu trebuie să întrerupeţi sau să opriţi alăptarea pentru a vă putea supune investigaţiilor medicale (ultrasunete, mamogramă, RMN sau cT, sau chiar biopsie, nici măcar pe partea afectată a sânului). Un chirurg pro alăptare nu vă va spune niciodată să întrerupeţi alăptarea înainte să facă aceste teste pentru a da un diagnostic.

Informaţiile existente în acest articol sunt generale şi nu reprezintă un substitut pentru planul de tratament personalizat recomandat de un consultant specializat în alăptare sau alte cadre medicale acreditate.

Traducere : Raluca Oprea

Editare foto: Dinu Diana

Acest articol a fost tradus cu acordul Dr. Jack Newman