Efectele alaptarii prelungite asupra dezvoltarii psiho-sociale a copilului

– Articol de opinie –

toddler 1

M-am apucat sa scriu acest articol cu inima putin indoita. Indoita nu pentru ca nu as fi convinsa de beneficiile alaptarii ci pentru ca am inceput sa punem, noi ca societate, gresit problema.

Ne documentam peste tot despre beneficii si influenta alaptarii asupra sanatatii nou nascutului si copilului, dar, ar trebui sa fie invers: sa se scrie despre efectele intarcarii timpurii si ale hranirii artificiale asupra sanatatii copiilor. Alaptarea este naturala, iar copiii alaptati ar trebui sa fie etalonul, nu cei hraniti cu lapte praf asa cum se intampla acum. Pornind de la celebrele grafice de crestere pana la tipuri comportamentale, am inceput sa luam ca norma copilul hranit cu lapte praf, nu cel ce creste la sanul mamei.

silvia nRevenind la subiectul acestui articol: desi consider ca intarcarea naturala ar trebui sa fie norma si ca nu ar trebui sa privim un copil de 2-3 ani ca pe o “ciudatenie”, exact asta se intampla in cultura occidentala. Mai mult, chiar daca toata lumea este de acord ca alaptarea ofera nou nascutului un start bun in viata, lucrurile nu mai stau asa dupa ce copilul face 1 an. De la inocentul “laptele devine apa chioara” la mai putin inocentul “copilul devine dependent” aproape orice mama ce alapteaza un copil peste 1 an a trecut prin aceste situatii.

In plus, se pare ca toata lumea are pregatire de psiholog si daca in primul an de viata laptele matern este bun pentru sanatatea bebelusului, dupa 1 an, cu siguranta NU mai este bine pt sanatatea lui psihica sa fie alaptat. Devine dependent, il afecteaza, mai ales daca e baietel sa suga sanul mamei la 2-3 ani (sau mai mult) etc. Am auzit astfel de remarci inclusiv din partea psihologilor practicieni. Si apare intrebarea: exista dovezi care sa sprijine aceste afirmatii? Este alaptarea prelungita un pericol pentru dezvoltarea psiho-sociala a copiilor? Voi da la o parte studiile antropologice, care arata ca pana in secolul nostru intarcarea naturala era norma, si ma voi concentra pe cercetarile medicilor si psihologilor pe aceasta tema.

Cel mai mare studiu longitudinal pe aceasta tema a fost realizat in Australia, iar roxana mrezultatele au fost publicate in “The Journal of Pediatrics” in 2009. Cercetatorii au urmarit pe o durata de 14 ani 2900 de mame si copiii lor, pentru a determina daca exista vreo influenta directa a alaptarii si mai ales a duratei acesteia, asupra sanatatii mentale a copiilor. Concluzia: perioada de alaptare se coreleaza in sens pozitiv cu sanatatea mentala si problemele comportamentale in copilarie si adolescenta. Cu alte cuvinte, cu cat perioada de alaptare este mai scurta cu atat mai probabil este sa apara probleme comportamentale, in special daca alaptarea dureaza mai putin de 6 luni.

Breastfeeding for a longer duration appears to have significant benefits for the onward mental health of the child into adolescence. Following adjustment of the associated socioeconomic, psychological and birth exposures in early life, breastfeeding for 6 months or longer was positively associated with the mental health and well-being of children and adolescents. Therefore interventions aimed at increasing breastfeeding duration could be of long-term benefit for child and adolescent mental health.

ellaDin discutiile mele cu alte mame sau cu cei care stiu ca alaptez un minunat baietel de 19 luni, am observat sa sunt 2 temeri majore:

  1. Copilul va fi dependent aka “ii dai sa suga pana se insoara?!”. Intarcarea naturala sau cel putin o perioada de alaptare mai indelungata ajuta copilul sa faca o tranzitie lina de la dependenta la independenta.

In studiul citat, copiii alaptati au avut scoruri mult mai bune la testele de anxietate decat cei hraniti artificial sau alaptati maxim 6 luni. Ce inseamna asta? Maturizarea noastra, drumul catre independenta nu se face brusc, ci este mai degraba un proces. Iar in cazul omului este un proces mai indelungat tocmai datorita complexitatii mintii noastre.

Ca o nota personala, nu stiu de ce ne dorim copii de 1-2 ani independenti si vedem in dependenta lor de mami sau de altcineva care are grija de ei ca o problema majora! Asa trebuie sa fie! Avem 18 ani la dispozitie sa ne ajutam copiii sa devina independenti. De ce ne grabim?!

  1. Copilul, mai ales daca e baietel, va avea probleme de identitate sexuala sugand atat de mult de la sanul mamei sale. Aceasta aberatie isi are sorgintea in hiper sexualizarea sanilor de catre societatea noastra. Am ajuns in situatia in care revistele indecente par mai acceptabile decat o mama care isi alapteaza copilul de 1-2-3 etc ani.

Crearea identitatii sexuale este un proces care incepe in copilarie si are doi vectori importanti: bagajul genetic si educatia. Primul este innascut si nu avem cum sa-l modificam. Educatia insa, si modele de acasa, sunt in puterea noastra. Noi, prin propriul exemplu, ii invatam ce inseamna a fi Femeie si ce inseamna a fi Barbat. Vrem ca fetitele noastre sa cresca cu idea ca sanii sunt doar o moneda de schimb? Vrem ca baieteii nostrii sa priveasca femeia doar ca pe un obiect al placerii?nicoleta n

As adauga, ca o gluma, de ce nu facem din cezariana norma astfel incat sa-i ferim pe copilasi sa mai fie in contact cu vaginul mamei pentru ca sigur devin obsedati sexual din cauza asta?!

Ca o concluzie, alaptarea este naturala. Natura a facut ca intarcarea sa fie un proces care dureaza minim 2 ani si am ajuns sa fim cea mai complexa specie de pe Pamant urmand acest proces. Acum, brusc, despicam firul in 14 si iese la iveala psihanalistul din fiecare din noi si deodata alaptarea e buna, dar numai x luni. Mamele sunt incurajate sa alapteze la program, sa nu-si tina micutii prea mult la san pentru a nu-i rasfata, sa-i lase sa planga fie “pentru a-si face plamani”, fie pentru ca “toti copiii sunt niste santajisti” si, intr-un final, sa nu exagereze cu perioada alaptarii, 1-2 ani fiind decretata ca perioada maxima acceptata.

Vorbim despre efectele alaptarii prelungite si niciunde nu am gasit date care sa demonstreze ca, urmand un process natural de intarcare, acesta ar dauna copilului, din contra.

Nu-mi fac iluzii ca aceste persoane vor accepta rezultatele unui studiu serios, dar sper ca mamele si tatii care trebuie sa ia decizia privind cresterea copilului lor vor da mai multa crezare unor oameni care s-au dedicat acestor studii si mai putin unor oameni care au devenit “experti” doar pentru ca au crescut 1-2 copii.

sofiOana Popa

Psiholog

Bibliografie:

  1. Wendy H. Oddy, Jianghong Li, Monique Robinson and Andrew J.O. Whitehouse (2012). The Long-Term Effects of Breastfeeding on Development, Contemporary Pediatrics, Dr. Öner Özdemir (Ed.), ISBN: 978-953-51-0154-3, InTech, Available from: http://www.intechopen.com/books/contemporary-pediatrics/the-long-termeffects-of-breastfeeding-on-development
Anunțuri

Cugetarea saptamanii

Felicitari mami!

Corpul tau a creat si a imbratisat o noua fiinta timp de noua luni. Da, da, corpul tau a facut asta, nu te-a intrebat pe tine daca e bine, nu ti-a cerut voie, nu ti-a explicat ce face, nu ti-a cerut parerea. Ti-a hranit minunea din pantece, ti-a hidratat-o, i-a tinut de cald, de somn, de dor, de iubire. A stiut perfect cum sa raspunda la nevoile bebelusului tau minunat pe care acum poate ca il tii in brate, la fel cum si bebelusul tau a stiut din prima zi ce-i trebuie pentru a se dezvolta, a creste, a deveni un omulet mic si dulce care se cuibareste acum la sanul tau, singurul loc din lume unde se simte in siguranta.

Permite-i, deci, corpului tau sa faca asta in continuare. Ai incredere in el, la fel cum te rog sa ai incredere si in bebelusul tau perfect. Ei impreuna se vor descurca remarcabil, vor sti sa hraneasca o gurita infometata, sa aline un sufletel trist, sa incalzeasca un corpusor dulce, sa creasca frumos un adult iubitor, empatic si sigur pe el. Tie iti ramane sa privesti de pe margine.

Asa ca foloseste cantarul si laptele praf pentru prajituri, uita-te la ceas ca sa stii cat mai e pana ajunge tati acasa sa va bucurati impreuna de minunea voastra si lasa graficele si calculele pentru corporatisti.

Alexandra6

Bucura-te ca esti mama, nu te pierde in detalii!

Vanda Lizeh

10 motive pentru a-ți alăpta copilul de peste 1 an (toddler)

De Elizabeth Bruce, CCE, MA, mamă care a stat acasă cu cei patru copiii și pe care i-a alăptat si după ce aceștia au împlinit un an (Articol tradus de aici: http://www.drmomma.org/2008/01/10-reasons-to-nurse-your-toddler.html)

Poate că americanul de rând încă nu e pregătit să recunoască, dar foarte multe culturi din trecut și prezent au acceptat faptul ca bebelușii ajunși la vârsta copilăriei pot beneficia de pe urma alăptatului. Tribul !Kung din Africa este reprezentantul modului natural de hrănire a omului. Mamele din acest trib nomad își alăptează fiecare copil pană la vârsta de 6 ani. Dr. Sherman Silber subliniază faptul că ­”specia umană și-a petrecut mai mult de 90% din existență având un stil de viață nomad de vânători/agricultori, iar ’civilizația’, cu toată presiunea ei, este mult prea recentă pentru a avea vreun impact asupra constituției ei genetice”.(1) În cultura noastră mulți bărbați și multe femei nu se simt confortabil cu rolul funcțional al sânilor, probabil din cauza obsesiei noastre naționale de a privii sânii ca obiecte sexuale. Din nefericire se pare că disconfortul psihologic al oamenilor crește pe măsură ce bebelușii alăptați cresc. Majoritatea americanilor aleg să își înțarce bebelușii in jurul vârstei de 6 luni.

Indiferent de implicațiile psihologice, nu mai putem nega beneficiile alăptării prelungite asupra sănătății și relațiilor sociale. Până și conservativa Asociație Americană de Pediatrie recomandă acum în mod oficial alăptarea până la cel puțin 12 luni. (2) Dar cum rămâne cu alăptarea în cel de-al doilea sau al treilea an de viață a copilului? Este sânul încă cel mai bun pentru un copil trecut de vârsta de 1 an? Dacă putem trece peste ambivalența colectivă, cred că răspunsul este un “DA” răsunător.

În timp ce majoritatea vecinilor noștri probabil ca nu o fac (alăptează), există multe mame luminate la minte care o fac. Alice Bailes, moașă certificată (CNM), co-deținătoare a Centrului de Îngrijire pentru Naștere si Sănătate pentru Femei din Alexandria, Virginia, spune că majoritatea clientelor ei continuă să alăpteze în cel de-al doilea an de viață al copilului. De fapt, are cliente care alăptează in tandem – acestea continuă să își alăpteze copilul de peste 1 an în timpul următoarei sarcini și chiar după nașterea următorului copil. Bailes, care are experiență personală cu alăptatul in tandem, crede că acesta ajută tranziția copilului spre noul rol de frate sau soră mai mare.

Desigur că decizia de a alăpta este una personală si este luată de obicei pe moment. Conform mamelor care au decis să alăpteze după 1 an, puteți fi sigure că după ce ați alăptat un copil în primul an de viață, considerat a fi cel mai greu, restul e floare la ureche. În cazul în care nu sunteți convinsă să alăptați un copil de peste 1 an, vă împărtășesc cele mai bune 10 motive ca să o faceți.

Comoditatea

Trebuie să recunosc că motivul numărul unu pentru care am continuat să-mi alăptez copiii a fost comoditatea. OK, numiți-o lene. În primul rând, înțărcarea unui bebeluș înainte ca acesta să fie pregătit presupune consumul de timp si energie. Trebuie să ai tot timpul la îndemână gustări care produc murdărie și să ai de-a face cu tantrum-uri (crize). Din fericire, până când bebelușul împlinește 1 an, majoritatea mamelor sunt maestre in arta discreției, deci alăptatul este cel mai ușor lucru din lume cu un minim de intimitate.

În plus, cea mai ușoară modalitate de a-i stabili un program de somn copilului de peste 1 an este alăptatul. Adeseori îmi pare rău pentru mamele care au copii de peste un an și care nu alăptează, deoarece treaba lor este probabil mai grea decât a mea. Când nimic nu mai funcționează, știu că pot imediat să recurg la sân pentru un somn odihnitor.

Metodă instant de calmare a tantrum-urilor

Orice părinte care are un copil de peste 1 an știe că este în firea lor să fie schimbători. Într-o clipă copilul tău de 1 an este fericit, iar in clipa următoare se scufundă într-o baltă de lacrimi – aparent fără niciun motiv. Ei bine, surpriză! Adesea cea mai bună metodă de a-ți calma copilul schimbător este de a-l trata ca pe un bebeluș. Ia-l în brațe și alăptează-l câteva minute și gata! – micul tău urlător se transformă din nou într-un copil încrezător. Dacă ești la o petrecere și copilul devine neliniștit, poți foarte discret să îl iei în altă cameră sau în mașină. Prietenii vor fi fermecați de abilitățile tale de mamă când vei reveni ca prin minune cu un copil vesel.

Mai puțină dependență de ”substitutele materne”

Anii copilăriei sunt ani de vârf în ceea ce privește atașamentul față de obiecte precum pături sau păpuși. Problema majoră cu aceste obiecte este că ele pot fi pierdute. O astfel de întâmplare poate căpăta proporții majore. Credeți-mă, știu asta pentru ca primul meu fiu nu a fost niciodată alăptat. Nimic nu este mai tragic decât să ajungi la hotel după o călătorie de o zi alături de un copil prost-dispus și să își dai seama că ai uitat un obiect critic la un popas aflat la 300 de mile înapoi.

Viața este mult prea scurtă pentru drame inutile. Dacă îți alăptezi copilul de peste un an, poți să uiți de căutarea frenetică după o pătură identică sau trimiterea prin curier rapid a lui Barney. Cu mama ca obiect primar de siguranță, poți să te odihnești fără probleme în lungile concedii cu familia. Este practic imposibil să pierzi un sân, indiferent cât de distrasă ești! În plus, nu trebuie să furi niciodată mult iubitul obiect pentru a-l spăla. Multe drame sunt evitate ușor.

Prevenirea alergiilor

Cel de-al doilea fiu al meu a fost atât de atașat de alăptat încât am devenit o mamă care își alăpta copilul de peste un an. Nu a mâncat absolut nimic solid până la vârsta de 17 luni. Până și veteranele din La Leche League au sugerat că situația este neobișnuită. Privind înapoi, cred că instinctele copilului meu au intervenit cu scopul de a evita alergiile. Studiile (precum și dovezile de natură anecdotică) arată că alăptarea reduce incidența alergiilor. (3,4) Primul meu copil, hrănit exclusiv cu lapte praf, a avut tot felul de alergii la mâncare, inclusiv la orez și produse lactate. În retrospectivă, alăptarea exclusivă îndelungată a celui de-al doilea copil e logică. Cel mai probabil, natura a intervenit pentru a-l proteja de mâncăruri pe care corpul lui nu era pregătit să le digere. Fără îndoială, unii copii au nevoie de mai mult timp decât alții pentru a evita alergiile, iar laptele matern este soluția ideală pentru susținerea dezvoltării sistemului lor imunitar.

Nutriția

O alimentație sănătoasă poate pune probleme când e vorba de copiii ajunși la vârsta de un an. În unele zile devorează fiecare bucățică de mâncare pe care o primesc, iar în alte zile nu-i poți convinge nici măcar să ia o înghițitură din mâncarea lor preferată. Pe scurt, sunt mofturoși, iar apetitul lor este capricios și greu de anticipat.

Un mit popular pe care chiar și pediatrii îl promovează se referă la faptul că alăptarea își pierde din valoarea nutrițională după primul an. În realitate beneficiile se modifică , dar ele există. Este oare logic ca după 12 luni în care i-ai dăruit copilului alimentația optimă sânii să se ”prostească” dintr-o dată și să producă ceva ”care nu mai este optim”? Evident, introducerea solidelor începe să modifice balanța în ceea ce privește cantitatea de lapte consumată de copil, însă laptele matern rămâne un element important în dietă, în timp ce bebelușul tău încearcă ceea ce lumea are de oferit în materie de mâncare. În mod sigur, nu strică să continui să ii oferi bebelușului hrana perfectă creată de natură.

Dezvoltarea vorbirii

În general, se consideră că alăptare determină o mai bună dezvoltare a dinților și maxilarului comparativ cu suptul unui mamelon tare, artificial. (5) Margaret Connor, o mamă de 35 de ani din Austin, Texas, a discutat pe larg acest subiect cu logopedul fiului ei. Amândoi consideră că apraxia de vorbire/motorie a fiului lui Connor în vârstă de 5 ani ar fi fost mult mai gravă dacă mușchii nu ar fi fost ”antrenați” prin alăptare extinsă. Connor este foarte fericită de decizia luată. ”Măcar nu voi privi în urmă întrebându-mă dacă articulațiile lui ar fi fost în stare mai bună dacă aș fi alăptat mai mult de un an”, spune ea.

Lupta împotriva deshidratării pe timp de boală

Din nefericire, copiii de peste un an, alăptați sau nu, se îmbolnăvesc. Unii se îmbolnăvesc mai mult, în special cei care merg la creșă și cei cu frați mai mari. Când fiul meu în vârstă de 14 luni a făcut bronșită nu a putut mânca sau bea nimic altceva în afară de lapte matern. Dacă nu ar fi fost alăptat, situația s-ar fi transformat într-un coșmar. Când un copil hrănit cu biberonul se deshidratează, părinții trebuie să se lupte pentru a-l determina să bea produse pentru hidratare. Când această tactică nu dă roade, medicii pediatri nu au altă soluție în afară de a pune copilul pe perfuzie la spital. Aceasta nu este doar o metodă traumatizantă pentru copil, dar îl și expune altor microbi care ar putea agrava infecția inițială. Alăptând poți determina copilul aproape întotdeauna să sugă, ceea ce ii poate salva chiar viața! În plus o face și pe mamă să se simtă mai bine. Este atât de bine să poți să îți ajuți copilul bolnav într-o manieră unică și pozitivă.

Pierdere în greutate pentru mamă

Se consideră că organismul unei femei înmagazinează în timpul sarcinii suficientă grăsime pentru a alăpta exclusiv un bebeluș cel puțin în primul an de viață. Deși sunt foarte puține studii pe această temă, dovezi de natură anecdotică sugerează că pierderea în greutate a mamei poate continua și în timpul celui de-al doilea an de alăptare. De fapt, Mama Natură nu a intenționat niciodată ca bebelușii să fie înțărcați în primele luni de viață, deci organismele noastre stochează suficientă grăsime pentru a alăpta ani la rând.

Se pare că în primul an corpurilor noastre le place să fie moi, aproape ca niște perne pentru bebeluși. Apoi, kilogramele in plus nu se mai împotrivesc chiar așa de tare să plece. Nevoia ridicată de calorii a copiilor peste un an ajută la procesul de slăbire. În fiecare zi de alăptare o femeie pierde 500 de calorii. Personal am descoperit ca grăsimea cea încăpățânată care se depusese pe coapsele mele s-a topit în cel de-al doilea an de alăptat.

Întârzierea menstruației

Pentru acele femei care folosesc planning-ul familial natural sau metoda de fertilizare conștientă ca și metodă de contracepție, alăptarea aduce un bonus. Cercetările făcute de Kippley în Arta Planning-ului familial arată că o mamă care alăptează și nu folosește suplimente pentru primele patru până la șase luni de la naștere are prima menstruație post-partum în medie după 13 până la 16 luni. (6) În tribul !Kung distanța între doi copii  este de circa 48 de luni, totul datorită alăptării. (7) Comparați cu media de șase până la opt săptămâni până la revenirea menstruației în cazul femeilor care nu alăptează. În mod natural sindromul premenstrual și alte neplăceri dispar atâta timp cât menstruația nu apare, iar reîntoarcerea fertilității este pusă în așteptare. Mai mult, menstruația întârziată înseamnă o expunere mai scăzută la estrogen, ceea ce poate oferi protecție împotriva cancerului la sân și al organelor reproducătoare. Riscul de cancer la sân este asociat cu începerea menstruației devreme și menopauză târzie, ceea ce sugerează că expunerea la estrogen este un factor de risc pentru această boală. (8,9)

Este bine pentru planetă

Alăptarea este cel mai ecologic lucru posibil. Fără pahare de spălat, fără sticle de sterilizat și niciun deșeu pentru sol.  Amânarea folosirii laptelui de vacă ajută planeta. Din cauza emisiilor de gaz metan, vacile sunt mari distrugătoare ale atmosferei. (10) Supra pășunatul este responsabil pentru probleme ecologice serioase. Ca și bonus, bebelușul nu este expus la hormonii nesănătoși și la antibioticele injectate în vacile de lapte.

Ca multe dintre mamele care alăptează un copil de peste un an, am continuat să alăptez din comoditate. Sincer, a fost mai ușor să continui decât să mă opresc. Am descoperit cât de mult ne-a ușurat viața faptul că am continuat să alăptez. Pe cât posibil, tranziția spre îndepărtarea de mamă ar trebui să fie una graduală, făcută în ritmul bebelușului. Viața unui copil de peste un an este și așa destul de dificilă. De ce să nu o facem mai suportabilă pentru toată lumea?

Alexandra

Referințe

1. Sherman J. Silber, MD, How Not to Get Pregnant (New York: Warner, 1990): 92-93.

2. American Academy of Pediatrics, „Breastfeeding and the Use of Human Milk” (Policy Statement), Pediatrics 100 (December 1997): 1035-1039.

3. E. E. Ziegler et al., „Cow’s Milk Feeding in Infancy,” Journal of Pediatrics 116 (1990): 11-18.

4. J. N. Strimac and D. S. Chi, „Significance of IgE Level in Amniotic Fluid and Cord Blood for the Prediction of Allergy,” Annals of Allergy 61 (1986): 133-136.

5. La Leche League International, The Womanly Art of Breastfeeding (New York: Penguin, 1991): 375-376.

6. John and Sheila Kippley, The Art of Natural Family Planning, Third edition (Cincinnati, Ohio: Couple to Couple League, 1991): 201.

7. Sherman J. Silber, MD, How Not to Get Pregnant (New York: Warner, 1990): 92-93.

8. F. Grodstein et al., „Postmenopausal Hormone Therapy and Mortality,” New England Journal of Medicine 336, no. 25 (1997): 1769-1775.

9. Ruth Westheimer, MD, Dr. Ruth’s Encyclopedia of Sex (New York: Jerusalem Publishing House, 1994): 56.

10. Pamela Teisler, 101 Reasons Why I’m a Vegetarian (New York: Pamela Teisler, 1992).

Traducere: Dana Costache

ALĂPTAREA, POVESTEA DIN SPATELE HALATULUI ALB

„Asociația Alăptează! Timișoara” prezintă

O inițiativă unică a medicilor români din țară și din străinătate de promovare și sprijinire a alăptării prin exemplul propriu, o încurajare deosebită adresată colegilor medici de a proteja acest drept al mamelor și al copiilor, o conștientizare a mamelor că pot merge pe urmele pașilor medicilor.

ALĂPTAREA, POVESTEA DIN SPATELE  HALATULUI  ALB.

Strategia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii

  • 98% din femei sunt fiziologic capabile să alăpteze cu succes!
  • OMS şi UNICEF au adoptat mai multe rezoluţii şi au iniţiat mai multe programe pentru sprijinirea alăptării şi restabilirii unei „culturi de alăptare” în lumea întreagă
  1. este unul din drepturile fundamentale umane
  2. este dreptul mamelor-  tuturor mamelor  trebuie să li se asigure posibilitatea de a alăpta
  3. este dreptul copiilor la nutriţie ideală, sănătate şi îngrijire optimă – toţi copiii ar trebui alăptați  exclusiv de la naştere până la 6 luni (nici un alt lichid – lapte formulă,  apă, ceai, suc de fructe, în afară de laptele matern) și alăptaţi în continuare până la 2 ani sau peste , pe lângă o alimentaţie complementară adecvată

Declarațiile medicilor – versiune extinsă

Dr. Aurica Ardelean – Medic rezident epidemiologie, Timișoara, România

Paula – 1an și 11 luni
„Alăptarea pentru noi este dragoste, alint, tratament, hrană. ”

Dr. Corina Chirciu – Medic rezident  dermatovenerologie, Timișoara, România

Albert – 1 an și 7 luni
„Albert, co-sleepuit, purtat, iubit, hrănit cu lapte de mamă exclusiv până la 6 luni, hrănit în continuare, cu lapte de mamă muls.

Dr. Bianca Chirea – Medic primar neonatologie, Consultant în Lactație și Alăptare Certificat Internațional (IBCLC), Oradea, România

Dragoş – 1 an și 2 luni
„Mi-am dorit să alăptez  încă dinainte de a-mi dori să am copil, ceea ce pare un paradox, dar lucrând zi de zi între „brotaci” și mame care alăptau, am ajuns să consider alăptarea ca cea mai frumoasă relație care poate exista între o mamă și puiul ei, ca un fapt unic în sine și miraculos, plin de căldură, de iubire, de satisfacție și de împlinire. Și abia în al doilea rând ca o hrană propriu-zisă. Alăptarea e mai mult decât hrană, e un dar divin care merită prețuit așa cum se cuvine.
Alăptarea a însemnat mereu pentru mine enorm, și mi-am dorit să devin IBCLC din momentul în care mi-am dat seama că mamele se pot lovi de obstacole a căror rezolvare nu o știam. Așa că am purces la un curs de formare de 2 săptămâni, la București. La întoarcerea acasă am constatat că alăptarea lui Dragoș își avea încheierea, la vârsta de 1 an și 2 luni. Aș fi vrut ca această magie să mai dureze, dar el a hotărât altfel. ”

Dr. Andra Cristea – Medic specialist dermatovenerologie, București, România

Sebastian – 1 an și 2 luni
„Pe lângă siguranța că bebelușul meu primește ce e mai bun, alăptarea pentru mine înseamnă dragoste, confort și siguranță, iar privirile pline de adorație pe care mi le aruncă puiul când e la sân sunt absolut neprețuite! Sunt hotărâtă să îl alăptez atâta timp cât va vrea el! ”

Andreea Dragoş – Fiziokinetoterapeut, Timișoara, România

Irina- 9 luni
„Săptămâna aceasta (la momentul scrierii, n.r) se împlinesc șase luni de când cea mai minunată fiinţă din lume a intrat în viaţa mea şi în acelaşi timp şase luni de alăptat exclusiv din prima oră de viaţă.

Realizez că am dat viaţă. Nu pot concepe că eu am creat-o dar mă bucur că trupul meu o întreţine de 18 luni. E sublim să observ cum dezvolt un suflet, cum îi cresc trupul, cum se clădeşte o relaţie.

Am ştiut de la început că alăptarea e cel mai bun lucru pe care îl pot face pentru fiica mea. De acum înainte, odată cu începerea diversificării, va trebui să aleg cu atenţie ce hrană îi voi oferi, bineînţeles pe lângă lapte. Va trebui să pun totul la îndoială şi să ma documentez continuu. Voi continua să alăptez cel puţin 2 ani, deoarece alăptarea preîntâmpină afecţiuni ce pot apărea în viaţa copilului sau a mamei  şi  este terapeutică. Ştiu din experienţă că vindecă iritaţiile produse de scutec, eczeme,desfundă nasul şi curăţă ochii. Peste toate aceste proprietăţi, acest lichid magic clădeşte o relaţie inimaginabilă şi incredibilă între mamă şi copil, oferă alinare, bucurie, siguranţă, confort, momente de calm şi meditaţie.

Mi-ar plăcea ca fiecare om să aibă şansa o dată în viaţă să alăpteze sau măcar fiecare mamă sa o facă. Mă înalţă gîndul că prin mine curge un lichid ce hrăneşte viaţa. Mă simt foarte norocoasă şi recunoscătoare!”

Dr. Teodora Fersedi – Medic stomatolog, medic specialist endodonţie, Zalău, România

Tudor – 12 luni
„Înainte să nasc credeam că alăptarea înseamnă doar hrană, credeam că voi alăpta maxim 3 luni atât cât voi sta acasă .După ce am născut, am realizat că alăptarea pentru noi doi înseamnă mai mult, înseamnă iubire, gingășie, alinare, somn dulce, apropiere, căldură sufletească,legătura dintre mine și fiul meu pe care nu mi-o va putea lua nimeni, ochișorii lui dulci care mă privesc și mânuța lui fină care îmi mângâie cu drag sânul.

Și așa s-au transformat cele 3 luni de alăptare în dorința autoînțărcării, iar cele 3 luni de stat acasă s-au transformat  într-un an, tocmai pentru a fi mai aproape de el. Păcat că mămicile din ziua de azi apleacă urechea la vecină, mătușa, bunica, dr X care nu e suficient informat și nu stiu ce înseamnă A ALĂPTA. ”

Dr.  Simona Gaşpar – Medic rezident  recuperare, medicina fizică și balneologie, Timișoara, România

Alexandru – 11  luni și 2 săptămâni
„Alăptarea este o sursă de hrană pentru trup și suflet. Ține loc de foame, de sete, de dragoste, reprezintă alinare și mângâiere. Alăptându-l pe Alex, am învățat să mă bucur de fiecare moment  alături de el, să prețuiesc fiecare clipă. Ce poate fi mai frumos decât să stai în brațele mamei, hrănindu-te cu dragoste? ”

Dr. Ramona Laşac – Medic rezident anestezie și terapie intensivă, Germania

Maria – 1 an și 6 luni
„Înainte să devin mamă, nu mi-aș fi putut închipui cât de multă fericire îți poate aduce o mogâldeață îngrămădită la piept… alăptarea nu a făcut decât să completeze totul: alăptând am trăit tandrețea, liniștea, euforia, seninătatea, bucuria… cred că acesta, să îți poți ține și să îți poți hrăni puiul la sân, este cel mai de preț dar pe care divinitatea îl putea face femeii…

Dr. Ilinca Medrea – Medic rezident interne-oncologie, Germania

Antonia Maria – 8 luni și 2 săptămâni
„Alăptarea este cea mai frumoasă perioadă din viața noastră, sunt momentele în care ea e toată doar a mea și eu doar a ei, mă împlinește ca femeie și mamă și ei îi oferă tot ce-i mai bun și sănătos pentru o dezvoltare armonioasă… și bineințeles ne leagă sufletele pentru totdeauna!

Dr. Andra Pavelescu – Medic rezident recuperare, medicină fizică și balneologie, Spitalul Clinic Municipal de Urgență, Timișoara, România

Mara – 2 ani și 2 luni
„Pentru noi țiți e iubire, e sănătate, e << cea mai bună din lume >>. ”

Dr. Bogdana Pătraşcu – Medic rezident radiologie și imagistică medicală, Spitalul Clinic Județean de Urgență, Timișoara, România

Alberta – 7 luni
„Am știut foarte bine beneficiile alăptării și la primul copil însă… a lipsit ceva … sprijin adevărat pentru alăptat exclusiv am găsit la al doilea copil , pe grupul ALĂPTEAZĂ!
Nu a fost nici simplu, nici ușor,  dar văzând că nu sunt singură și că există persoane care nu au nici un interes dar mă încurajează … Am reușit.

Avem 7 luni de țiți 🙂 acasă , la mare, în parc , în mall , oriunde i se face foame și niciodată cu rușine că îi e foame fetiței mele. Mulțumesc ALĂPTEAZĂ! Mulțumesc Adina Brănici! ”

Dr. Ágnes Péntek – Medic stomatolog, Timișoara, România

Lenke-  8 luni
„Am dorit să o alăptez, am și avut exemple printre prieteni și mulțumită unei prietene și paciente am ajuns să fiu primită și în grupul vostru  ALĂPTEAZĂ!,  înainte de a naște cu aproximativ 2 luni și am primit multe informații ce mi-au fost de mare folos.

Pentru mine alăptatul e ceea ce trebuie să fac și în afară de micile greutăți de la început (ragade) a fost totul în regulă până acum, în condițiile în care alăptez la cerere, nu i-am dat niciodată nici ceai, nici apă fetiței și pentru a ne ușura viața dormim împreună pentru a fi aproape noaptea.  ”

Dr. Corina Pienar – Medic specialist pediatrie, Spitalul Athena; As.univ.dr, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, Timișoara, România

Irina- 4 luni
„Alăptând, hrănim trup, minte și suflet.”

Dr. Ani Remeș – Medic specialist medicină internă, Medic rezident reabilitare medicală, Spitalul Clinic Municipal de Urgență, Timișoara, România

Paula-Eliza – 1 an și 6 luni
„Paula este al doilea copil al familiei noastre care este alăptată și în prezent; Olivia (primul copil care acum are 3 ani și 2 luni) a fost cea care a adus cu ea plăcerea, dificultățile, perseverența, succesul celei mai frumoase etape și experiențe din viața mea de mamă, femeie, soție, medic.

Pe Olivia am alăptat-o 1 an și 4 luni, 3 luni peste sarcina cu Paula și nu m-aș fi gândit să o înțarc dacă ea nu ar fi făcut-o la vârsta aceea, în condițiile acelui moment când lactația a scăzut, pentru a se pregăti organismul pentru următoarea alăptare.

Atât eu cât și soțul meu, ne-am dorit să fie alăptați copiii noștri si am făcut tot ce a ținut de noi pentru a realiza acest lucru – TOT.

Alăptarea ne-a împlinit viețile atât de mult și atât de frumos, ne-a adus dragoste și pace și liniște cum nu ne-am fi imaginat atunci când ne gândeam ca fetele să fie alăptate. Acasă, afară,  în călătoriile diverse și multe, este cel mai ușor și simplu lucru pe care îl facem și „îl luam cu noi”. Nu ne împiedică nimic, nu împiedicăm pe nimeni cu nimic. Nu mi-am imaginat niciodată cum ar fi să nu alăptez, cum nu mi-am imaginat niciodată cum ar fi să alăptez și am alăptat așa cum alăptez, așa cum e normal să se întâmple, și din păcate, cum de fapt nu se prea întâmplă. Alăptarea aduce hrana cea mai bună existentă pe care o poate primi un bebe, aduce liniștea de care are nevoie, aduce dezvoltarea minunată pe care și-a dorește orice familie pentru copilul ei.

Mă zburlesc la tetine, sticluțe, sticle cu apă, apă fiartă și răcită, mililitri, grame și kilograme, intervale orare generatoare de stres, consumatoare de bani și timp pierdut. Iubesc să alăptez, este dragostea și respectul pe care li le-am oferit fetelor de când s-au născut și împlinirea noastră din relația de cuplu.

Alăptarea nu o face doar mama, tata contribuie în mod consistent la ea prin susținere, implicare în tot ce e necesar. Sunt tristă când văd copii care nu sunt alăptați și mă doare sufletul când mă gândesc că ei nu pot face nimic la vârsta lor pentru a-și determina mamele să îi alăpteze. Sper ca exemplul și experiența noastră să determine mai multe mame să înțeleagă importanța și rostul alăptării.”

Dr. Maja Robescu, Medic specialist oftalmologie, Timișoara, România

Dan Branko – 8 luni și 2 săptămâni
„În aceste poze e puiuțul meu, îngeraș care-mi luminează viața de 8 luni. Dan Branko papă lăptic de la țiți, la 4 luni avea 10 kg, atât de bun este lăpticul! Papă țiți oricând poftește, ziua, noaptea, acasă, în parc, în mașină, la servici 🙂 (nu lucrează mama toată ziua, ci 2 ore pe săptămână).  Laptele este atât de bun oricând și oriunde!
Vreau să păpăm țiți cât de mult, consider că hrană mai bună pentru puiul meu nu e. De aceea recomand tuturor mămicilor să își alăpteze puiuții, să-i hrănească la sân neapărat!”

Cosmina Sipos – Fiziokinetoterapeut, Cluj, România

Medeea – 2 ani și 3 luni
„Alăptarea pentru mine a fost pasul ce nu m-a lăsat să intru în depresie, e drept că am avut noroc de suport, mai ales din partea soțului, de la început până la sfârșit și într-adevăr fără ajutorul lui și sprijinul lui, nu știu dacă am fi ajuns aici. E cel mai frumos lucru și încurajez gravidele să citească iar în primele săptămâni să ceară ajutor dacă simt că nu se descurcă. Nimeni nu s-a născut învățat în alăptare așa că avem toate nevoie de sprijin.”

Dr. Cristina Vancsa – Medic rezident medicină de laborator, București, România

David –  1 an și 4 luni
„Alăptarea… e acel moment în care timpul se oprește doar pentru noi! Iubire, joacă, empatie! Alăptarea e frumoasă!”

Dr. Teodora Vicol-Caragea – Medic specialist medicină de familie, Consultant în Lactație și Alăptare Certificat Internațional (IBCLC), Spitalul Clinic Județean de Urgență, Timișoara, România

Mamă a 2 copii alăptați: primul 2 ani și 9 luni, 4 ani al doilea

” << Alăptarea poate să nu pară opțiunea corectă pentru fiecare părinte, însă este cea mai bună opțiune pentru fiecare copil >> spunea Amy Spangler.

Contrar așteptărilor noastre alăptarea se dovedește adeseori a fi o provocare. Am devenit IBCLC din dorința de a „re-simplifica” lucrurile pentru acele mămici ce își doresc să o facă și nu mai știu cum.”

Dr. Jack Newman – Medic pediatru, Fellow of The Royal College of Physicians of Canada (FRCPC), International Board Certified Lactation Consultant (IBCLC) Newman Breastfeeding Clinic and Institute, Canada

Medicul care a înființat prima clinică de alăptare din lume, în Canada, în 1984 și a ajutat mii de mame să alăpteze, tată a trei copii alăptați

”Alăptarea este o relație și e mult mai mult decât o modalitate de a oferi lapte bebelușului. E ceva foarte special. E o relație foarte intimă între mamă și copil și cred ca acesta e unul din motivele pentru care mulți oameni se simt deranjați. Nu le place să vadă așa o relație apropiată între mamă și copil.”

În continuare, menționăm câteva dintre beneficiile alăptării

Cercetări extensive folosind metode epidemiologice îmbunătăţite şi tehnici moderne de laborator au dovedit avantajele pentru copil, mamă, familie şi pentru societate ale alăptării şi ale folosirii laptelui uman.

Aceste avantaje includ beneficii pentru sănătate, nutriţie, imunologice, pentru dezvoltare, psihologice, sociale, economice şi pentru mediul înconjurător (Academia Americană de Pediatrie).

Pentru copil:

1. este alimentul ideal, care asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată

*A.A.P. Breastfeeding Policy Statement: Breastfeeding and the Use of Human Milk (RE9729)

2. conţine substanţe care facilitează funcţionarea optimă a organismului copilului (a sistemului digestiv, hepatic, renal, neurologic, vascular, inimii)

3. reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă) din copilărie şi a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult

*Kwan ML et al (2004) Breastfeeding and the risk of childhood leukemia: A meta-analysis. Public Health Rep 119: 521-35.

*Rigas A, et al. (1993) Breast-feeding and maternal smoking in the etiology of Crohn’s disease and ulcerative colitis in childhood.” Ann Epidemiol. 1993; 3387-3993.

4. reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri

*Minekawa R et al (2004) Human breast milk suppresses the transcriptional regulation of IL-1beta-induced NF-kappaB signaling in human intestinal cells. Am J Physiol Cell Physiol. 2004 Nov;287(5):C1404-11. Epub 2004 Jun 30

5. conţine factori care protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice (infecţii respiratorii, otite, infecţii gastrointestinale, de căi urinare, meningite şi septicemii) şi reduce severitatea desfăşurării lor

*Galton Bachrach VR et al. (2003) Breastfeeding and the risk of hospitalisation for respiratory disease in infancy. A meta-analysis. Arch Pediatr Adolesc Med 157: 237-243

*Ip S et al. (2007) Breastfeeding and Maternal Health Outcomes in Developed Countries. AHRQ Publication No. 07-E007. Rockville, MD: Agency for Healthcare Research and Quality

*Ladomenou et al. (2010)  Protective effect of exclusive breastfeeding against infections during infancy: a prospective study. Arch. Dis. Child. 27 September 2010, 10.1136/adc.2009.16

*Marild S et al. (2004). Protective effect of breastfeeding against urinary tract infection. Acta Paediatrica 93(2): 164-8.

*”Otitis media is up to 3-4 times more prevalent in formula-fed infants” Aniansson G et al. (1994) „A prospective cohort study on breast-feeding and otitis media in Swedish infants”. Pediatr Infect Dis J. 1994; 13: 183-188

6. reduce riscul morţii subite

*Peter S. Blair et al. ( 2010) Relationship Between Bed Sharing and Breastfeeding: Longitudinal, Population-Based Analysis, Pediatrics. published online 18 October 2010, 10.1542/peds.2010-1277.

*Ford et al. (1993)  „Breastfeeding and the risk of sudden infant death syndrome. Int J. Epidemiol. 1993;22: 885-890

7. reduce riscul diabetului zaharat de tip I  şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă 6 luni)

*Gunderson EP, Hedderson MM, Chiang V et al (2011) Lactation Intensity and Postpartum Maternal Glucose Tolerance and Insulin Resistance in Women With Recent GDM: The SWIFT cohort. Diabetes Care. Published 19 October 2011, 10.2337/dc11-1409

*Virtanen et al. (1994) Diet, Cow’s milk protein antibodies and the risk of IDDM in Finnish children, Childhood Diabetes in Finland Study Group. Diabetologia, Apr 1994, 37(4): 381-7

8. previne malnutriţia, reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei

*Harder T et al. (2005) Duration of breastfeeding and risk of overweight: a meta-analysis. American Journal of Epidemiology; 162: 397-403

9. reduce riscul dermatitei atopice, alergiei şi al astmului bronşic (dacă mama alăptează cel puțin 4 luni)

*Greer et al. (2008) Effects of early nutritional interventions on the development of atopic disease in infants and children. PEDIATRICS; 121 (1): 183-191

*Saarinen UM, Kajossari M. (1995)  Breastfeeding as prophylaxis against atopic disease: prospective follow-up study until 17 years old, Lancet. 1995; 346: 1065-1069

10. reduce riscul apariţiei cancerului de sân la fetiţele alăptate

*Freudenheim, J. et al. (1994) Exposure to breast milk in infancy and the risk of breast cancer”. Epidemiology 5: 324-331.

11. este uşor digerabil

*The Complete Book Of Breastfeeding M.S. Eiger. MD, S. Wendkos Olds, Copyright 1972, 1987 Comstock, Inc., Workman Publishing Co., Inc.

12. are temperatură optima, este steril

13. favorizează dezvoltarea muşchilor feţei,  dentiţiei şi a vorbirii

*The Complete Book Of Breastfeeding M.S. Eiger. MD, S. Wendkos Olds, Copyright 1972, 1987 Comstock, Inc., Workman Publishing Co., Inc.

*CC Romero et al. ( 2011) Breastfeeding and non-nutritive sucking patterns related to the prevalence of anterior open bite in primary dentition. J Appl Oral Sci, April 1, 2011; 19(2): 161-8

14. asigură o dezvoltare cerebrală optimă

*Horwood and Fergusson (1998) Breastfeeding and Later Cognitive and Academic Outcomes, Jan 1998 Pediatrics Vol. 101, No. 1.

15. interdependenţa reciprocă prin alăptare a mamei şi copilului, fundamentează legătura mamă – copil

*Uvnas-Moberg and Eriksson (1996) Breastfeeding: physiological, endocrine and behavioral adaptations caused by oxytocin and local neurogenic activity in the nipple and mammary gland.: Acta Paediatrica, 1996 May, 85(5): 525-30

16. reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă , dependenţa creată prin alăptare îl ajută mai târziu să devină o persoană independentă, este baza pentru dezvoltarea relaţiilor socio – umane, primind afecţiune când e mic va şti să dăruiască dragoste ca adult

*Baumgartner, C (1984) Psychomotor and Social Development of Breast Fed and Bottle Fed babies During their First year of Life”. Acta Paediatrica Hungarica, 1984.

Pentru mamă:

1. ajută involuţia uterină rapidă după naştere şi previne hemoragiile postpartum

*Chua S et al ( 1994) Influence of breastfeeding and nipple stimulation on postpartum uterine activity,  Br J Obstet Gynaecol 1994; 101: 804-805.

2. este protectiv împotriva cancerului de sân şi ovar şi a osteoporozei postmenopauzale

*Vergnaud AC et al. (2013) Adherence to the World Cancer Research Fund/American Institute for Cancer Research guidelines and risk of death in Europe: results from the European Prospective Investigation into Nutrition and Cancer cohort study. Am J Clin Nutr. 97: 1107–20.

*Newcomb PA et al. (1994) Lactation and a reduced risk of premenopausal breast cancer. N Engl J Med. 1994;330: 81-87.

*Rosenblatt KA and Thomas DB (1993) WHO Collaborative Study of Neoplasia and Steroid Contraceptives, Int J Epidemiol. 1993;22: 192-197

*Paton LM et al (2003). Pregnancy and lactation have no long-term deleterious effect on measures of bone mineral in healthy women: a twin study. Am J Clin Nut 77: 707-14.

*Melton LJ et al. (1993) Influence of breastfeeding and other reproductive factors on bone mass later in life, Osteoporos Int, 1993; 22: 684-691.

3. duce la pierderea surplusului de grăsime câştigat în timpul sarcinii şi reduce riscul obezităţii pe termen lung

*Dewey KG et al. (1993) Maternal weight-loss patterns during prolonged lactation. Am J Clin Nutr 1993; 58: 162-166

4.  reduce incidența diabetului zaharat de tip II

*Stube A et al (2005). Duration of Lactation and Incidence of Type 2 Diabetes. JAMA 294: 2601-2610

5. reduce riscul stresului și al depresiei post-partum

*Groër MW (2005) Differences Between Exclusive Breastfeeders, Formula-Feeders, and Controls: A Study of Stress, Mood, and Endocrine Variables. Biological Research For Nursing  7: 106-117.

6. reduce incidența artritei

*Pikwer M et al. (2008) Breast-feeding, but not oral contraceptives, is associated with a reduced risk of rheumatoid arthritis. Ann Rheum Dis. ard.2007.084707v1

7. alăptarea este mai comodă şi mai puţin obositoare, laptele de mamă nu trebuie preparat, copilul este portabil

8. are rol în împlinirea feminităţii şi  dezvoltarea  instinctelor materne

9. realizează o legătură profundă cu copilul

10. economie pentru familie

*Promovarea alăptării în medicina primară”, Ministerul Sănătăţii – Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj – Centrul Regional pentru Promovarea Alăptării Cluj , p.6-7, 23-24.

O producție:  Asociația Alăptează! Timișoara.

Află mai multe online pe https://alapteaza.wordpress.com/ și alătură-te grupului Alaptează! pe Facebook.com

Proiect realizat de Adina Brănici. Montaj și concepție grafică: Alin-Adnan Vasile & Cristina Dan. Conținutul clipului, pozele medicilor și declarațiile lor sunt proprietatea intelectuală a Asociației Alăptează! Timișoara și nu pot fi folosite în scopuri comerciale fără acordul expres al acesteia. Muzică și poze adiționale folosite conform ”bunelor uzanțe”  conform art.33 din Legea nr.8/1996.