Despre proba suptului si de ce NU ar trebui facuta in mod normal

Proba suptului (testul cantarului ) este facuta de multe mame fie la recomandarea medicului, fie din proprie initiativa, pentru a determina daca au suficient lapte si/sau pentru a vedea cat a luat in greutate bebelusul.

Daca acesta nu a luat in greutate conform graficelor, numeroase proaspete mame trag concluzia gresita ca nu au suficient lapte si din pacate incep sa suplimenteze cu formula. Aceasta practica este ca picatura chinezeasca, poate fi o tortura psihica pentru mama.

Proba suptului este foarte simpla: se cantareste bebelusul inainte de supt (masa in g) si dupa supt (masa in g). Diferenta intre cele 2 valori este echivalata cu ml, rezultand astfel cantitatea de lapte supta de bebelus.

Ce probleme are aceasta metoda:

1. Gramele (g) nu sunt echivalente cu ml. Adica sunt echivalente, DACA densitatea substantei este 1. Apa are densitatea 1, ea este substanta de referinta. Daca densitatea unei substante nu este 1 g/ml (sau 1 gml) , atunci se divide 1 g la densitatea respectiva (in g/ml) si se obtine cati ml = 1 g.
Laptele matern in schimb are o valoare intre 1,026-1,036 g/ml, cu o medie a densitatii laptelui matur de ~ 1,031 g/ml la 60 °F , gravitatia specifica fiind de 1,031. Colostrul inregistreaza valori intre 1,030-1,040 g/ml.

Cum calculam? Iata cateva exemple : 728 g = ~706 ml; 818 g=~ 793 ml; 208 +/- 56,7 g per san = ~202 ml* 2= 404 ml

2. Conform La Leche League International (LLLI), rezultatul unei probe a suptului este o informare limitata a transferului de lapte de la acea masa specifica, in acea zi specifica, in acel mediu specific si poate, sau nu, fi reprezentativa pentru fiecare alaptare.

3. Tot LLLI spune ca probe izolate ale suptului care demonstreaza transfer de lapte mai putin decat cel asteptat nu elimina alti parametri (luarea in greutate, semnele de saturare ale bebelusului in raport cu duratele normale de supt) pentru a determina eficacitatea alaptarii per ansamblu si transferul adecvat de calorii in 24 ore necesar pentru saturarea si cresterea bebelusului.

4. De asemenea, LLLI considera ca proba cantarului nu ne spune absolut nimic despre continutul caloric al laptelui supt si nici daca bebelusul primeste sau nu suficiente calorii in 24 ore.

5. Sunt frecvente erorile de cantar, pot sa apara valori dupa supt mai mici decat valorile de dinainte de supt.

6. Adeseori apar erori de gestionare incorecta a probei suptului de catre mama/medic: cu/fara haine, ore diferite, calculat/necalculat scutecul cu pipi sau scaun umplut tocmai in timpul suptului, imposibilitatea de a masura cantitatea de lapte regurgitata, probe de supt din fiecare san, cu rezultat mai mic dupa supt si din al doilea san.

7. Aceasta practica implica mult stres psihic, bataie de cap pentru mama si stare de agitatie. Multi bebelusi plang in timpul procedurii pentru ca trebuie dezbracati, pusi pe cantar, luati de pe cantar, imbracati, cand tot ce-ar avea nevoie atat mama cat si bebelusul ar fi sa se bucure lipiti unul de celalalt si-n timpul alaptarii si dupa.

Metoda corecta de determinare daca un bebelus primeste suficient lapte de la mama, nu este cantarul, ci consta in urmatoarele trei criterii:  numarul de scutece ude/24 ore si consistenta, culoarea si numarul de scaune/24 ore și suptul eficient.

Totul este in regula daca bebelusul are 5-6 scutece ude dupa 4-5 zile de la nastere si 3-4 scaune dupa 5 zile de la nastere pana catre 4-6 saptamani. Apoi, frecventa scaunelor poate scadea pana la un scaun la 3 zile sau 10 zile sau mai mult. Pentru informatii mai detaliate despre scaunul bebelusilor alaptati exclusiv cititi articolul Intrebari frecvente. Urmariti bebelusul timp de 2 zile. Daca nu uda scutece si nu face scaune, solutia nu este completarea cu lapte praf. Solutia e sa tineti bebele cat mai mult la san. Cu cat tineti mai mult bebelusul la san, cu atat sanul va produce mai mult. Cu cat dati lapte praf mai frecvent si mai mult, cu atat laptele matern se va imputina.

In ceea ce priveste suptul eficient, daca e sa faceti vreo „proba” a suptului, atunci urmariti cum suge bebelusul deoarece acesta „suge în mod caracteristic. Un bebeluş care primeşte o cantitate suficientă de lapte matern suge într-un mod usor de identificat. Mişcarea de supt arată astfel: gura larg deschisă–o pauză–gura închisă. Dacă vreţi să încercaţi voi să vedeţi despre ce e vorba, puneţi arătătorul sau alt deget în gură şi sugeţi ca şi cum aţi trage lichid cu paiul. Când sugeţi, bărbia coboară şi rămâne în această poziţie cât timp sugeţi din deget. Când vă opriţi din supt, bărbia revine la poziţia iniţială. Această pauză, pe care o sesizaţi dacă sunteţi atente la bărbia bebeluşului, reprezintă o gură de lapte când bebeluşul stă la sân. Cu cât pauza este mai mare, cu atât mai mult lapte a băut copilul. Odată ce înţelegeţi sensul acestei pauze, puteţi să nu mai daţi atenţie la toate absurdităţile pe care le auziţi despre orarul copilului la sân, este lipsit de sens. De exemplu, este lipsit de sens să vi se sugereze să vă hrăniţi copilul câte douăzeci de minute la fiecare sân. Douăzeci de minute de ce? Supt fără înghiţire? Supt şi înghiţire (cu unele pauze ale bărbiei)? Tipul de supt cu pauză lungă? Un bebeluş care are acest tip de supt (cu pauze) timp de douăzeci minute e posibil să nici nu mai aibă nevoie de al doilea sân. Un bebeluş care molfăie sânul (nu bea) timp de 20 de ore va pleca de la piept tot înfometat. Pe site-ul www.nbci.ca puteţi găsi filmuleţe care prezintă pauza pe care o face bărbia bebeluşului. În cazul în care copilul suge cu acest gen de pauze lungi şi apoi înghite laptele, atunci copilul, probabil, va indica faptul că îi este suficient. În cazul în care copilul suge fără să înghită şi să bea laptele (prin urmare, puţin sau fără pauză), probabil îi este încă foame. În cazul în care laptele curge bine copilul poate alege fie să-l bea, fie să ia o pauză mică (de fapt copilul nu are nevoie să sugă continuu şi cei mai mulţi copii nu o fac). În cazul în care laptele nu curge bine, atunci copilul va fi „forţat” să sugă fără să bea. În cazul acesta, utilizaţi compresia sânului pentru a ajuta să vină mai mult lapte.” ne sfatuieste Dr. Jack Newman, intr-un articol tradus de Rox Dudus, consultant LLLI.

Nu exista bebe mancacios, exista bebe ghiftuit prin biberon. Un bebelus alaptat exclusiv mananca exact cat are nevoie, daca i se permite sa-i comunice sanului cat are nevoie astfel incat sanul sa produca atata cat i se spune. Asadar e simplu: credeti ca ii e in continuare foame? Ca nu s-a saturat? Puneti-l la san sa produca mai mult, nu-i dati biberon. Biberonul saboteaza lactatia. Biberonul cu lapte praf saboteaza ce ai tu mai bun sa-i oferi bebelusului tau. Alaptatul se face cat vrea bebe. Uneori asta inseamna non stop, adica tot alaptatul e o singura masa, alteori mai multe mese pe zi. El stie cat timp vrea la sanul tau. Sanul tau ii da hrana, alinare si confort, indeplineste toate nevoile bebelusului.

Alaptatul nu se face dupa program. Ideea de pauza de 2-3 ore vine de la recomandarile date pentru bebelusii hraniti cu lapte praf. Acesta este mult mai greu de digerat si de asimilat decat laptele matern, pe langa faptul ca are cu totul alta compozitie si pe langa efectele daunatoare asupra organismului unui bebelus. Multi pediatri pur si simplu translateaza conceptul de pauza asupra laptelui matern, facand astfel din laptele praf standardul, cand de fapt e invers. Cand bebelusul cere tzitzi, ii dai tzitzi, nu conteaza ca i-ai dat acum 5 minute. A digerat sau asimilat ce a papat si mai vrea, sau vrea la san ca-i place mirosul tau de mama. Iar cand vin puseele de crestere, e imposibil sa astepti 3 ore…

Relaxarea e esentiala pentru stabilirea unei relatii armonioase intre mama si bebelus. Aveti incredere ca asa cum ati putut aduce un copil pe lume, il si puteti hrani cu laptele vostru!

Adina Branici

Surse:

  1. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7072626?dopt=Abstract
  2. http://kellymom.com/bf/pumpingmoms/pumping/milkcalc/
  3. http://www.nap.edu/openbook.php?record_id=1577&page=113#p200063e39970113001
  4. http://www.lalecheleague.org/llleaderweb/lv/lvjulaugsep06p51.html
  5. http://atasatlasanulmamei.blogspot.ro/2009/11/am-lapte-suficient-pentru-bebelusul-meu.html

Anunțuri

Mami alăptează-mă, nu vreau lapte praf! (VI)

O poveste emotionanta despre pierderea si regasirea sanului cald al mamei.

Salut,
Sunt mama lui Mihai, un baietel adorabil. Am nascut acum 7 luni in Berlin, Germania prin operatia cezariana. Asa a venit pe lume mica noastra minune, care cantarea doar 2,8 Kg.
Cu chiu si cu vai, bebe mi-a fost atasat la san si a reusit sa suga doar cu mameloane de silicon. Mie mi se parea ca totusi bebe nu trage nimic si le-am spus asistentelor, care imi spuneau sa stau linistita ca sigur suge colostru. A doua zi spre seara au constatat ca bebe slabise deja la 2,6 kg si una dintre asistente si-a dat seama ca ceva nu e in regula cu felul in care suge. In seara aceea, cu acordul nostru, bebe a primit prima portie de lapte praf, iar langa patul meu a fost instalata o pompa electrica Medela. Am inceput sa ma mulg din 3 in ore cate 15 min, iar a treia zi a venit si laptele alb. Bebe a fost verificat de medicul pediatru si a constatat ca pielita de sub limba era prea scurta. Dupa corectarea defectului, bebe tot nu papa decat 5 ml in 30 de min sau maxim 10 ml direct de la san. Asa ca l-au declarat lenes la san.

La clinica il puneam la san si ii dadeam apoi cu seringa laptele meu, in acelasi timp ii tineam si degetul in gurita pentru a il face sa suga. Am incercat si SNS, dar nu a functionat. Asa am plecat acasa cu recomandarea de a inchiria o pompa electrica cu care trebuia sa ma mulg la 3 ore, dar inainte sa pun bebele la san sa suga vreo 30 de minute, apoi sa ii dau completare cu laptele meu cu metoda mai sus amintita.

Odata ajunsa acasa am incercat asa vreo doua zile, dar era tare greu. Bebe plangea mult, nu apucam sa ma mulg la 3 ore ca sa ii dau completare, iar el adormea la san si dura mult de tot. A treia zi a venit moasa acasa (asa se practica aici, vine cam de 10 zile dupa nastere sa te ajute) si ea mi-a spus sa ii dau sticla pentru ca asa nu se mai poate. Bebe era in continuare foarte plangacios, ziua nu dormea aproape deloc. La a treia vizita moasa a fost de parere ca plange de foame. S-a oferit sa ma ajute si mi-a adus acasa 4 cutii de lapte praf, sa ii dau dupa ce mananca la san. Desi eram impotriva ideii (insa nu atat de tare ca acum), i-am dat cu un nod in gat si laptele ala. Apoi mi-a mai adus pe langa alte sampoane si uleiuri de corp, inca 4 cutii. Bebe a fost mai bine vreo doua zile, dar apoi a reluat plansul.

Intre timp am constatat ca se diminuase considerabil cantitatea de lapte muls, de la 100 de ml cam la 30 ml, asta pentru ca nu reuseam sa ma mai mulg suficient de des. Cred ca o saptamana a durat completarea cu formula dupa fiecare masa. Bebe incepuse sa ia in greutate, moasa era multumita. Dar la ultima noastra intrevedere i-am spus ca intentionez sa nu-i mai dau lapte praf. Mi-a spus ca e pacat ca a luat asa de bine in greutate si ca nora ei asa a continuat sa mearga cu ambele in paralel. S-a oferit sa imi procure la un pret avantajos laptele praf daca luam 3 cutii. I-am spus ca ma mai gandesc, pentru ca oricum nu intentionam sa ii mai dau inca 3 cutii. Apoi am ramas pe cont propriu. Nici nu stiu ce sa spun despre femeia asta, poate daca nu ar fi venit sa ma ajute, mi-ar fi fost mai de ajutor.

A fost o adevarata nebunie in zilele alea: colici si probleme cu somnul. Am ajuns la pediatru dupa o noapte de nesomn, bebelusul se constipase si plangea teribil. Acesta mi-a spus ca e o greseala sa ii dau la cerere si ca din cauza asta are probleme de digestie – sa nu il alaptez mai devreme de 3 ore, hai sa zicem 2 ore jumate. Mihai plangea foarte tare si acolo, din nou intrebarea sigur daca am destul lapte pentru ca ea crede ca plange de foame. Mi-a sugerat sa inchiriez un cantar si sa sa verific cat mananca si asa a inceput cosmarul probei cantarului care a durat cam 3 saptamani. Il cantaream inainte si dupa fiecare masa. Mi-a scris pe un biletel cat trebuie sa manance la varsta aia in 6-8 mese pe zi. Mihai sugea cam jumate din cat ar fi trebuit. Am incercat o saptamana sa il pun si la program, la indicatiile pediatrului.

Survoland internetul am aflat ca poti sa iti cresti cantitatea de lapte folosind pompa dupa ce a mancat bebelusul, chiar si la 45 de minute. Asa ca in cam doua zile am reusit sa cresc cantitatea si atunci am scos de tot laptele praf (cam dupa o luna de la nastere). Am avut o saptamana de completare cu lapte praf dupa fiecare masa si apoi doua saptamani cu doua, rar 3 sticle pe zi.

Am mai continuat cu completarea laptelui muls de la mine o vreme, cam o sticla pe zi si cu cantaritul pentru ca eram cat se poate de nesigura ca ceea ce fac e bine. In acest timp am luat legatura cu un consultant de la La Leche League prin e-mail si cu o prietena de a mea – Liviuta, care alapta la cerere si ale carei sfaturi m-au ajutat sa am incredere ca pot sa am destul lapte.

L-am alaptat apoi la cerere cat vrut el, desi uneori trebuia sa ii amintesc eu ca ar fi cazul sa manance. Il puneam ziua cam la doua ore, apoi abia pe la 2 luni si un pic s-a reindragostit de titi cu adevarat si ii placea sa adoarma acolo cate 2 ore.
As mai adauga ca pana la 5 luni am alaptat cu mameloane de silicon. Dupa o incercare nereusita pe la 7-8 saptamani cu o noapte de greva la supt fara ele, am decis atunci sa nu mai incerc. Simteam ca fusese si asa prea mult si nu mai aveam energie destula sa mai trec si peste asta, asa ca am continuat cu ele. Pe la 5 luni mi-am zis: Gata! … si spre uimirea mea, Mihai stia exact ce avea de facut, chiar daca nu prea i-a placut schimbarea si cred ca fost nevoie cam de 3 saptamani sa il accepte pe adevaratul titi.

Acum la 7 luni are aproape 8 kg. Eu sunt multumita si il cantaresc rar, cam uit sa o fac. Dar mi se pare ca arata OK si ca nu mai e nevoie sa il tin sub urmarire.

Concluziile mele. Ce greseli am facut?

  • As vrea sa fii stiut mai multe despre posibilele probleme ale alaptarii inca de cand eram insarcinata;
  • As vrea sa il fii alaptat la cerere tot timpul fara nicio ezitare;
  • Trebuia sa insist poate mai mult cu mulsul la 3 ore, pentru a nu a ajunge sa ii dau lapte praf si apoi sa fac trecerea treptata spre alaptare 100 % sau poate ar fi trebuit sa il las pe bebe in ritmul lui si nu fiu stresata sa il iau dupa 30 de min;
  • Faptul ca i-am dat lapte praf chiar si 3 saptamani;
  • Nu trebuia sa il cantaresc vreme de 3 saptamani sa vad daca mananca cat zic doctorii, era suficient sa verific daca a luat in greutate o data la cateva zile;
  • As fi putut sa insist un pic mai devreme sa renunt la mameloanele de silicon;

Ceea ce simt cand alaptez nu se poate descrie asa usor, mai ales de cand am renuntat si la mameloanele de silicon. O sa ma urmareasca toata viata imaginea lui la san, cum isi da manuta prin par sau cum imi prinde medalionul de la gat sau cum isi trage in sus si jos partea de jos a pantalonilor, in timp ce suge sarguincios. De multe ori ii arat sotului meu si cred ca ii e mai mare drag de noi si se bucura ca am insistat sa alaptez.”

21 mai 2013

Trimite-ne povestea voastra despre inceputurile alaptarii la adresa alapteazatimisoara@yahoo.com si noi o vom publica pe blog!