Etichete

, , ,

Dorinta de a-si alapta fetita a invins toate temerile, nelinistea si obiectiile celor din jur. Un indemn minunat de la o mama dedicata: Alaptati!

SAM_1306Sunt fericita mamica a unei fetite de 4 luni,frumoasa, sanatoasa si plina de energie. Alaptarea pentru mine a fost inca dinainte de a naste un lucru atat de frumos, incat mi-am dorit enorm sa fac tot ce-mi va sta in putere sa-i dau puiului meu cel mai important lucru: laptele matern.

Experienta alaptarii pot spune ca a debutat inca de cand eram insarcinata, cand am inceput sa ma informez despre acest miracol. Am fost la diferite conferinte pe acest subiect si toate m-au facut sa-mi doresc enorm orice s-ar intampla si oricat de greu ar fi la inceput, sa-mi alaptez bebelusa.

Am un regret in suflet ca nu am putut sa o tin la piept pe micuta imediat dupa nastere (chiar daca a fost o nastere naturala), mi-ar fi placut sa o pot tine la pieptul meu macar 10 minute, sa simta caldura mea nu raceala asistentelor care au luat-o repede din sala de nasteri… mult prea repede. Abia dupa 2 ore, ametita cum eram, am reusit sa o strang in brate cum trebuie, sa o simt, sa ma simta. Am nascut seara la 19.50 si dimineata la ora 6 eram prezenta la salonul de alaptat. Avem o dorinta imensa de a o alapta, desi din sani nu curgea inca nimic.

Am luat-o in brate si am incercat sa o fac sa suga. A fost greu, insa in primele 2 zile am reusit sa-i dau acele cateva picaturi de colostru. Ba sugea, ba ii deschideam gurita si ii picuram greoi acele picaturi mulse cu mana, dar stiam ca la fiecare 3 ore trebuie sa ia de la mine acei anticorpi atat de importanti.

In ziua in care am plecat acasa, a 3-a zi, incepuse sa-mi vina laptele de tranziție, simteam sani plini si calzi. Exact in acea zi ea nu prea a supt. Mi-a fost teama ca s-ar putea angorja sanii si am rugat o asistenta sa ma lase sa ma mulg la pompa electrica sa desfund canalele in ideea ca va curge mai usor si va putea sa apuce sanul si sa pape. Am aflat mai apoi ca cel mai buna metoda de a evita angorjarea sanilor este bebe la san cat mai des, iar in caz de angorjare detensionare manuala. Asistenta din acea zi mi-a recomandat sa folosesc pana se formeaza sanul si pana imi trec ragadele care aparusera, mameloane de silicon, desi stiu ca nu sunt recomandate deoarece pot ingreuna transferul de lapte sau, daca bebe se obisnuieste cu ele, pot fi dificil de scos.

A fost foarte greu la inceput acasa, sanii erau plini, imi era teama sa nu fac mastita din cauza furiei laptelui, bebelusa nu sugea cum trebuie, trebuia sa ma mulg mult, sfarcurile ma dureau. 2 nopti i-am dat lapte muls cu biberonul si din a 3-a zi, de teama sa nu se invete cu biberonul am inceput sa o hranesc cu lingurita. Inca 1 zi cu lingurita si apoi a inceput usor usor sa suga.

Datorita mameloanelor de silicon ranile nu erau atat de dureroase si s-au vindecat in aproximativ 3 saptamani cu Garmastan si Purelan (lanolina). Exact cand a facut fetita 3 saptamani am reusit sa renuntam si la mameloanele de silicon si ne-am bucurat amandoua de sesiunile de alaptare cat se poate de natural.

Au fost multe momente cand cei din jur m-au presat, ba ca nu am lapte suficient, ba ca nu se satura, insa eu am crezut cu indarjire ca am, ca pot face fata acestei provocari, imi doream enorm sa o alaptez exclusiv la san in ciuda tuturor presiunilor, si am reusit.

Sfatuiesc mamele sa nu renunte sub nici o forma la alaptat, sa se informeze. Sunt acele puseuri de crestere la bebelusi care dau impresia de lapte insuficient, insa in realitate bebe vrea sa suga mai des tocmai pentru a stimula lactatia, pentru ca laptele sa tina pasul cu nevoile lui. Alaptati-va bebelusii ori de cate ori acestia vor, nu incercati sa le faceti un program strict. Cu timpul si-l vor face singuri, alaptarea trebuie sa fie la cerere. Daca este cerere este si oferta!

Multumesc lui Dumnezeu ca are 4 luni si a primit doar san, oricat de greu mi-a fost sau cate pareri din exterior am primit, am continuat si imi doresc enorm sa-i dau doar san. Multi au fost cei care m-au sfatuit sa-i dau lapte praf noaptea ca sa ne odihnim, insa cu riscul de a ma trezi de nenumarate ori pe noapte am refuzat. Si acum sunt nopti in care ne trezim de 2-3 ori pentru supt dar si nopti cand ne trezim din ora in ora, dar sunt bucuroasa ca ii pot oferi lapticul special creat de natura pentru ea.

Cu siguranta aceasta perioada va trece, sunt optimista, insa sunt bucuroasa ca pana acum am putut face fata cu brio acestei frumoase experiente a alaptarii. Imi doresc din suflet sa o pot alapta pe fetita mea pana la minim 2 ani, cred cu tarie ca pe langa dragoste si educatie laptele matern e cel mai pretios dar pe care il poti oferi puiului tau!

Nimic nu se compara cu sentimentele pe care le incerci cand iti pui copilul la san: BUCURIE, IMPLINIRE, DRAGOSTE…e cel mai frumos lucru!

SAM_1311

Sfaturi pentru viitoarele mamici:

Nu refuzati acest dar al naturii, e unic si nici o formula de lapte praf nu-l poate inlocui oricat de scumpa ar fi!
Nu renuntati oricate sfaturi si remarci (ca nu ati avea suficient lapte) ati primi de la bunici, soacre si alte prietene.
Credeti cu tarie ca aveti cel mai bun lapte pentru puiul vostru si asa va fi!

Orice femeie poate alapta, trebuie doar sa-ti doresti cu adevarat, din tot sufletul!”

 ***Povestea a fost  scrisa cand fetita avea 4 luni,insa acum are 1 an si 8 luni si inca papa cel mai bun laptic, adica cel de la mami; nimic nu e mai frumos decat sa auzi ,,mami, titica,titica,titica”…

Speram ca povestea noastra sa fie de folos si altor mamici.

 Va multumim!

28 februarie 2014

Trimite-ne povestea voastra despre inceputurile alaptarii la adresa alapteazatimisoara@yahoo.com si noi o vom publica pe blog!