In societatea noastra consumerista si industrializata si alaptarea e redusa si limitata doar la termenul de masa.
„I-am dat bebelui sa manance”,
„Masa de noapte”.
„La 2 luni nu mai trebuie sa manance bebelusul noaptea, trebuie sa stie cum sta treaba ca noi noaptea nu mancam”.
„De la 7 luni trebuie sa aiba 5 mese de lapte din alea 8, 2 de solide si scoase mesele de noapte”. Si exemplele pot continua.
Daca doar in termeni de masa vorbim despre alaptare, nu am inteles nimic din complexitatea si profunzimea ei si de aceea se renunta atat de usor la ea.
De aceea cand mama e bolnava si primeste tratament, prima recomandare e sa intrerupa alaptarea.
De aceea cand copilul are enterocolita, prima recomandare e sa intrerupa alaptarea si sa treaca copilul pe lapte praf fara lactoza.
De aceea daca mama are nevoie de o interventie dentara, i se spune sa intrerupa alaptarea 12 ore/24 ore/48 ore, se se „mulga” si sa arunce laptele.
De aceea cand incepe diversificarea e presata sa elimine alaptarea.
De aceea, „nu e normal sa suga noaptea bebele”.
De aceea cand incepe lucrul, prima recomandare e sa opreasca alaptarea, ca si cum cele doua ar fi incompatibile.
De aceea se recomanda sa suga mai putin ca „nu se poate sa manance atat”.
De aceea se intarca frecvent inainte de vreme.
Si de aceea se apeleaza frecvent la intarcari bruste.
Si lista poate continua.
Dar alaptarea e mai mult decat atat.
In alaptare nu exista mese.
Cate „mic dejunuri, pranzuri, cine, gustari, mese de noapte” are un bebe alaptat exclusiv ? Stiti sa spuneti ? Numarul este nelimitat. Nu exista mese. Exista sesiuni de supt. Exista sesiuni de alaptare. Tot universul de bunatati se regaseste intr-o sesiune de supt. Prin supt copilul primeste totul.
Sesiuni in care primeste de mancare ? Absolut! Si trebuie sa se hraneasca bine. Asta e primul lucru. Si sa isi bifeze indicatorii ca primeste suficient lapte de la san. Asta e obligatoriu.
Dar e mai mult decat atat.
E si hidratare si asta poate fi deasa.
E si contributie la sistemul imun, e si contributie la dezvoltarea cognitiva si e si contributie la dezvoltarea psiho-afectiva a bebelusului in relatia cu mama.
Si ele sunt atat de interconectate incat nu le putem separa. Daca vreti e hrana pentru trup, minte si suflet, toate la un loc astfel incat nu putem afirma ca e „alaptat prea mult” bebele. Primeste prea multi anticorpi ? Prea multa dragoste ? Si trebuie la ratie, cu portia ? Cum ar veni asta : „la masa asta 30ml carbohidrati, 50ml lipide, 20ml gliconutrienti, 100 factori IgA, zeceeeee- cinspree ml de dragoste, aa, ups, ati livrat prea multi ml de dragoste, se rasfata copilul, trebuie mai putin la urmatoarea masa.
Mai mult decat atat, cand copiii sunt lasati sa vorbeasca, vor spune ce gandesc, ce inseamna alaptarea pentru ei. O sinteza aici: https://www.siblondelegandesc.ro/2017/01/20/ce-spun-copiii-despre-alaptat/
Si nicio clipa, niciun copil macar nu va spune ca e numai mancare. In ochii copilului si prin sufletul de copil alaptarea se vede exact la adevarata ei semnificatie: „e o relatie de dragoste intre 2 fiinte care se iubesc mult, mama si bebelusul” , din nou il citez pe Dr.Jack Newman.
Daca numai pentru mancare ne chinuim noi sa incurajam mamele sa alapteze, nu ne-am inteles rostul pe deplin.
De mancare da si biberonul cu lapte praf. Pentru unii nu are valoare faptul ca alaptarea inseamna dreptul la nutritie ideala deoarece cresc copii si cu lapte praf. Insa alaptarea nu e numai nutritie.
In alaptare nu exista numai mese. Nu livram numai principii nutritive. Nu ne ocupam numai de un sistem digestiv.
Alaptarea e o relatie.
Dragoste in fiecare picatura. Alin si mangaiere.
E timpul sa o vedem asa cum e.
Alăptează! 