Începerea diversificării la bebeluși ( Dr. Jack Newman )

Articol tradus de aici : http://ibconline.ca/food/

Medicina modernă, din dorința benefică de a evita problemele legate de obiceiurile proaste alimentare, a creat un set de reguli ale diversificării bebelușilor care au făcut mâncatul un exercițiu complicat, înfricoșător și obositor. Aceste reguli sunt și mai complicate atunci când părinții trebuie să aleagă “alimentele potrivite” pentru copiii lor, în special pentru aceia care sunt prea mici pentru a-și alege singuri.
Cele mai multe asociații pediatrice, incluzând Asociația Pediatrică Canadiană și Academia Americană de Pediatrie, sunt de acord cu recomandarea Organizației Mondiale de Sănătate, aceea ca bebelușii să fie alăptați exclusiv la sân în primele 6 luni, și că alimentele solide să fie introduse când bebelușii împlinesc 6 luni. Pare destul de simplu, deloc complicat. Dar investigând îndeaproape, și când ne raportăm la situația reală, apar anumite probleme.
Ar trebui subliniat faptul că durata normală a alăptatului este de obicei de 3-5 ani și mai lungă deoarece copilul mic (toodler) are nevoie de laptele matern nu numai pentru nutriție, dar și pentru relaționare.
Este util să amintim că aceste recomandări ale OMS, ale Asociației Pediatrice Canadiene și Academiei Americane de Pediatrie, alături de alte asociații pediatrice din lume, sunt recomandări de sănătate publică, și sunt aplicabile pentru majoritatea bebelușilor, dar nu neapărat pentru fiecare bebeluș în parte. Probabil am putea spune că recomandările sunt abordarea “ideală” de începere a diversificării, dar există cazuri și bebeluși pentru care aceste recomandări nu se pot aplica.
Din păcate, mult prea des mamele îmi scriu că bebelușii lor par înfometați, bebeluși care vor împlini 6 luni într-o săptămână, și îmi spun ca răspuns la sugestia mea (printre altele) ca bebelușul să începă diversificarea: “Plănuim să începem diversificarea săptămâna viitoare”.
Oare asta sugerează cu adevărat recomandarea OMS, ca bebelușul să aibă exact 6 luni, 182.5 zile pentru a începe diversificarea? Nu prea cred.
Consultați la sfârșitul acestui articol câteva situații excepționale în ceea ce privește diversificarea, sub titlul “Debut tardiv al scăderii lactației” și Cetoza.
De ce ar trebui să existe excepții?
Răspunsul evident este că nu toți bebelușii sunt la fel; ei ating etapele dezvoltării la momente diferite, iar părinții trebuie să caute semnele că bebelușul este pregătit pentru a începe diversificarea. E mult mai important acest lucru decât să se respecte calendarul. Începutul interesului pentru alimente variază precum și perioada în care un bebeluș stă în șezut fără ajutor, începe să vorbească și începe să meargă.
Pare evident că bebelușul ar trebui să decidă când este pregătit să înceapă diversificarea, iar părinții trebuie să fie conștienți că bebelușul începe să fie interesat de mâncare. Pe la 4 luni, mulți bebeluși devin interesați de ce mănâncă părinții lor. Bebelușul care stă într-un scaun înalt ( la 4 luni de obicei înconjurat de perne ) sau în poala unuia dintre părinți în timp ce acesta mănâncă, poate urmări fascinat drumul lingurii sau furculiței din farfurie, în gura părintelui. Cam în această perioadă, bebelușul începe să dezvolte coordonarea mână-ochi, care îl va ajuta să prindă mâncarea și alte obiecte și să le ducă la gură.

Pe la 6 luni, mulți bebeluși vor încerca să atingă mâncarea , iar mulți o vor duce la gură dacă mâncarea este la îndemână. Acesta pare un moment bun pentru a-i oferi mâncare bebelușului.

Acest bebeluș are aproape 6 luni dar nu fix 6. El este în mod cert interesat de mâncare. Ar trebui ca părinții să aștepte până la 6 luni fix?
Cu toate acestea, unii bebeluși par foarte nerăbdători să înceapă diversificarea mai repede de 6 luni. De ce cred părinții că ar trebui să aștepte până la magicul 6 luni? Deci a începe mai devreme de 6 luni, să spunem 5 luni și o săptămână ar fii, în opinia mea, foarte corect, DAR, te rog verifică paragraful de mai jos despre “debutul tardiv al scăderii lactației
Să înceapă la această vârstă depinde totuși de dorința bebelușului de a mânca, nu de dorința părinților de a începe să îi ofere “mâncare adevărată”, opusă alăptării (nefiind considerată “mâncare adevărată”), așa cum este în mod frecvent descrisă de bunicii dornici să fie capabili să hrănească ei înșiși bebelușii. Sau, prea des din păcate, din cauza lipsei de încredere în alăptare, chiar dacă bebelușul este fericit și ia în greutate bine.
O observație totuși, despre  faptul că bebelușul de 5 luni și o săptămână este foarte interesat de alimentele solide.
Pe lângă faptul că este important să te asiguri că este alăptat bine, iar mama nu are o scădere a lactației, este adevărat că bebelușul poate deveni mai fericit dacă începe să mănânce mâncare solidă. Dar este și mai important să se abordeze problema posibilă a scăderii lactației. Laptele matern este încă cel mai important aliment în această perioadă.
Și, într-o lume în care companiile de lapte praf recomandă zgomotos ca mâncarea și formula să fie introduse bebelușilor din ce în ce mai devreme și unde regula publică a alăptatului exclusiv până la 6 luni este pusă la îndoială din ce în ce mai mult, ceea ce ar trebui să se întipărească în mințile oamenilor este că
ALĂPTAREA TREBUIE SĂ FIE EXCLUSIVĂ PENTRU 6 LUNI.
Pe de altă parte, unii bebeluși nu prezintă interes pentru mâncare până la, să spunem, 7 luni. Este ok să așteptăm? Bineînțeles. Dacă totul merge bine cu alăptarea, atunci este bine, nicio problemă.
Bebelușul dă semne ca este gata; să începem diversificarea
Bebelușul are în jur de 6 luni și dă semne că e gata să mănânce mâncare solidă. Ce alimente ar trebui să începi să îi oferi? Nu este complicat : practic aceeași mâncare pe care voi ca părinți o consumați ,cu foarte puține excepții (vezi mai jos). Nu este nevoie deloc de mâncare specială pentru bebelușii sănătoși și viguroși care au 6 luni.
La 6 luni bebelușii sunt interesați să mănânce aceeși mâncare ca restul familiei. De ce? Deoarece au devenit ființe sociale și vor să participe la aceleași activități alături de părinți sau frații mai mari. Acest lucru este destul de evident pentru părinți. Bebelușii sunt diferiți la 6 luni decât erau, să spunem, la 2 luni. De asemenea ei imită comportamentele adulților. Așa învață bebelușii, prin imitarea comportamentelor părinților și ale fraților mai mari.

Bebelușii din fotografiile de mai jos mănâncă ceea ce mănâncă părinții lor, mestecă un os de pui , mănâncă o bucată de carne.

Acest bebeluș de aproape 8 luni mestecă un os de pui. Mai bine decât un inel de dentiție, nu?

 

Acest bebeluș are tot 8 luni. El mănâncă o bucată de carne. Și de ce nu? Aceeași mâncare ca părinții săi.

Și această fotografie de mai jos? Bebelușul și mama mâncând aceeași mâncare.

Mama și copilul mâncând aceeași mâncare împreună. Bebelușul mănâncă fără ajutor, nefiind hrănit cu lingurița.
Mâncatul a fost dintotdeauna o activitate socială și de familie până de curând. “Pâinea noastră cea de toate zilele, Dă-ne-o nouă astăzi” iar familia în jurul mesei se pare că nu mai este un standard. Dar poate dacă vom consolida natura socială a mâncatului prin a nu ne hrăni bebelușii și copiii diferit de restul familiei, întreaga familie împreună la masă va redeveni o normalitate.
Odată ce începi să-i oferi mâncare copilului tău, îi poți da și apă dintr-o cană deschisă; nu este nevoie de căni speciale sau de cană cu pai care defapt sunt niște biberoane modificate.
Și știi ce? Bebelușul poate și ar trebui să mănânce fără ajutor. Desigur, cineva trebuie să fie cu el când mănâncă, dar bebelușul nu are nevoie să fie hrănit cu lingurița. Poate prinde mâncarea și o poate mânca fară ajutor, cu mâinile sale. Dacă nu îți place murdăria, ar trebui să te obișnuiești cu ea. Bebelușii sunt orice, mai puțin curați.

Fotografiile de mai jos arată bebeluși cărora nu le pasă că fac mizerie. Poate că nici părinților nu ar trebui să le pese. Dacă te deranjează, pune o pungă de plastic în jurul scaunului de masă.

Acest bebeluș se bucură de mâncarea lui. Nu prea îi pasă de curățenie. Nici ție nu ar trebui să îți pese. Lasă-l să se bucure de mâncare.

Acest bebeluș a murdărit măsuța scaunului și pe el cu mâncare. Dar este foarte fericit, nu-i așa? 
Ce se întâmplă cu alăptarea în acest moment?
Odată ce bebelușul împlinește 6 luni, toată atenția este mutată pe mâncare și prea puțin pe alăptat. Și foarte frecvent oamenii cred, în mod eronat, că laptele matern nu mai conține nutrienții necesari bebelușului.
Această credință că “laptele este apă chioară” după 6 luni este răspândită printre medici și nutriționiști. Este în mod evident greșit. Verifică mai jos în secțiunea “Debut tardiv al scăderii lactației” și Cetoză pentru mai multe informații.
Alăptarea poate și ar trebui să continue după cele 6 luni și mâncarea este o completare a alăptatului. Deocamdată mâncarea nu poate înlocui alăptarea, iar laptele matern nu este un supliment la mâncare. Laptele matern este principalul aliment. Dacă apar probleme cu alăptatul în acest moment, când bebelușul are 9 sau 12 luni, sau mai mult, problemele pot fi rezolvate, și nu este un semn că bebelușul se “auto-înțarcă”. Un bebeluș nu se auto-înțarcă înaintea  împlinirii vârstei de 2 ani jumătate sau 3 ani. Perioada dintre 6 luni și 2 ani îl ajută pe bebeluș să învețe să mănânce mâncarea pe care o consumă adulții și să instaureze alăptatul și mâncatul ca 2 etape normale ale hrănitului.
Introducerea glutenului
O importanță crescută s-a dat faptului că bebelușii ar trebui să intre în contact cu glutenul încă de la începutul diversificării, pentru a preveni boala celiacă. În conformitate cu 2 studii destul de solide, bebelușii au o incidență scăzută a bolii celiace dacă consumă alimente cu gluten între 4 și 7 luni (nu înainte de 4 luni și nici după 7 luni).
Dar aceste studii nu au demonstrat nimic. Și de fapt ele nu au demonstrat că acești copii au o incidență mai scăzută a bolii celiace. Un studiu făcut în Statele Unite a demonstrat că bebelușii care încep diversificarea DUPĂ 4 luni sunt mai sănătoși față de cei care încep diversificarea ÎNAINTE de 4 luni. Un studiu suedez nu a inclus întrebarea dacă bebelușul a fost sau nu alăptat. Și au fost multe studii de atunci care au arătat că nu există nicio legătură între introducerea glutenului și boala celiacă.

În orice caz, nu este nevoie de cereale pentru a expune bebelușul la gluten (vezi mai jos).

Bebeluș poate fi expus la gluten într-un mod mai gustos decât cu ajutorul cerealelor pentru copii. Bebelușul nu are nevoie de cereale, acestea sunt doar niște alimente supraevaluate.
Primele alimente de care bebelușul tău NU are nevoie

Lapte praf formulă, formulă “de completare” (numit și lapte praf de creștere” sau lapte praf formulă pentru copii mici)

Bebelușul tău de 6 luni, alăptat, care învață să mănânce mâncare, nu are nevoie să bea niciun fel de lapte în formulă specială. Și cu siguranță un bebeluș de 6 luni diversificat nu are nevoie de lapte praf formulă de completare sau de lapte praf formulă pentru copii mici, oricât de convingătoare ar fi reclamele, chiar dacă a primit completare înainte de diversificare. Când bebelușul începe diversificarea, se poate elimina suplimentarea cu lapte praf . Nu are niciun rost să introduci completarea cu lapte praf după cele 6 luni ale copilului tău alăptat și diversificat.
De asemenea nu are rost să-i introduci biberonul. Bebelușii alăptați ar trebui să învețe să mănânce mâncare normală și să bea din căni deschise, pe care le vor folosi pe parcursul întregii vieți.
De unde vine ideea că bebelușii au nevoie de aceste produse? Cum am menționat mai sus, din reclame. Producătorii de lapte praf știu cum să facă bani. Așa cum Willie Sutton, un jefuitor de bănci din America ,spunea când a fost prins jefuind o bancă: “de acolo vin banii”. Desigur, companiile producătoare de lapte praf formulă nu jefuiesc bănci pentru că au o pradă mai ușoară: părinți îngrijorați de tot felul de tactici care le sugerează că bebelușii lor nu primesc o “nutriție adecvată”.
Dar și deoarece există o idee răspândită în concepția doctorilor că bebelușii între 6 luni și 2 ani au nevoie de 900 ml (30 oz) lapte în 24 ore. Asta este fantezie pură. Formula este, în mod esențial, mâncare solidă lichefiată. Nu există niciun beneficiu al formulei de completare în defavoarea mâncării normale. Dacă părinții doresc să ofere lactate bebelușului, atunci brânza și iaurtul sunt suficiente, nu este nevoie de lapte în formă lichidă.
Și mai e o reminescență în mintea doctorilor mai în vârstă, că prea mult lapte de vacă duce la sângerarea intestinelor și anemie la bebelușii mai mari. Imaginea bebelușului gras și palid a rămas adânc întipărită în mintea lor. Deci nu lapte de vacă; doar formulă. Dar laptele matern? Ce s-a întâmplat cu laptele matern în această imagine? Laptele matern nu cauzează sângerarea intestinelor. Exceptând foarte rarele cazuri când a avut loc debutul tardiv al scăderii lactației, iar sângerarea nu a fost cauzată de laptele matern ci de o scădere a cantității de lapte pe care bebelușul o mânca. Și problema a fost corectată prin mărirea cantității de lapte matern înghițit de bebeluș.
Un argument frecvent adus, este că familia nu își permite “mâncare nutritivă de bună calitate” , iar bebelușului îi va fi mai bine cu laptele praf formulă de completare. Dar în realitate, costul formulei de completare este mai mare decât majoritatea mâncărurilor de bună calitate. Mai mult, bebelușul poate fi și ar trebui să fie alăptat.
Cerealele pentru copii din comerț
Dacă bebelușul mănâncă cerealele pentru copii din comerț, este clar pentru el, că nu mănâncă ce mănâncă și restul familiei, deci de ce să îi dăm această mâncare?
Cerealele pentru copii sunt vândute ca cea mai bună primă mâncare a bebelușului, dar în realitate nu este. Nu sunt nici măcar ok în opinia mea, pe de-o parte pentru că restul familiei nu mănâncă așa ceva și pe de altă parte pentru că e mâncare de tip “fast-food” introdusă copilului.
Cerealele pentru copii au apărut pe piața de desfacere din America în anii 1920 și 1930. Părinții au fost încurajați să ofere această mâncare foarte devreme, când bebelușul avea 2 sau 3 luni, și câteodată și mai devreme. Pe lângă faptul că aduce profit producătorului, ele au fost promovate ca fiind “ușor de digerat” de către bebeluși, și producătorul susține că ele conțin elemente importante ce nu se găsesc în alte mâncăruri oferite pentru prima dată bebelușilor. Și această grijă că bebelușului îi lipsesc “nutrienți greu accesibili” i-a însoțit pe părinți încă de pe-atunci.
În acele vremuri, anii 1920, 1930, când cei mai mulți pediatrii recomandau formula ca “hrănitul științific al bebelușului”, deseori recomandând oprirea alăptatului, cerealele pentru copii erau “asigurarea nutrițională” împotriva nutrienților ce lipseau din formulă la acea vreme. În special formula preparată acasă ( o parte lapte de vacă, 2 părți apă, o lingură sirop de porumb și mai puțină apă și mai mult sirop de porumb pe măsură ce copilul crește).
Aceste cereale, chiar și în varianta lor modernă, au tendința de a avea un gust neinteresant în cel mai bun caz, și gust rău, în cel mai rău caz. Și sunt scumpe pentru ce primești din punct de vedere nutrițional. Într-adevăr, valuarea nutrițională a majorității cerealelor din comerț este mai degrabă absentă. Singurul nutrient ce poate avea o potențială valoare nutritivă, dar în realitate serveste doar de reclamă, este fierul care a fost adăugat. Dar majoritatea fierului, care nu este corect absorbit, ajunge în scutecul bebelușului. Iar din cauza cantității mari de fier din cereale, acestea tind să constipe bebelușul.
O altă strategie briliantă de marketing? Hai să adaugăm lapte praf în cerealele pentru copii! Briliant într-adevăr, să încerci să convingi părinții că cerealele “sunt mai bune ca niciodată” și să vândă mai mult lapte praf în același timp. Dublu câștig pentru companiile producătoare de lapte praf.
De fapt “nevoia” de fier a fost prea exagerată, bazată pe informația că laptele matern nu conține foarte mult fier. Oare natura a greșit-o? Care ar fi motivul  „insuficienței” fierului din compoziția laptelui matern?
S-a presupus, în baza teoriei nutriționale, că, deoarece concentrația de fier în laptele matern este una  scăzută, acest lucru este rău. Bebelușii hrăniți exclusiv la sân care sunt sănătoși, și la care ar trebui să se facă referire ca “norma fiziologică”, este adeseori uitată. Ei sunt programați să-și facă rezerve de fier din trei surse – în timpul sarcinii, din cordonul ombilical la naștere, și din laptele matern care conține o formă de fier foarte ușor de absorbit. Și este foarte posibil ca scăderea depozitelor de fier la bebelușul alăptat exclusiv în jurul celor 6 luni să aibă un efect benefic în prevenirea infecțiilor când bebelușul începe diversificarea.
Un nivel crescut de fier în tractul intestinal al bebelușului încurajează creșterea bacteriilor care au nevoie de fier pentru a se multiplica și astfel crescând riscul infecțiilor grave. O dată ce bebelușul are 6 luni, va începe diversificarea, dar la o vârstă la care sistemul lui imunitar este dezvoltat pentru a face față acestor infecții, mai ales dacă este încă alăptat.

În orice caz, fierul poate fi găsit în mod natural în alte alimente decât cerealele pentru copii (în care este adăugat artificial), și deseori absorbția fierului este mai bună decât din cerealele de copii.

20180721_173820

Noutăți cu privire la cele mai inutile alimente pe care părinții le cumpără pentru copiii lor
Industria mâncării pentru copii nu pierde nicio oportunitate să facă bani pe spatele părinților care vor să facă ce e mai bine pentru copiii lor. Acum e disponibilă o gamă întreagă de “mâncăruri speciale de bebeluși” în “punguțe pentru alimente” iar părinții sunt convinși că diversificarea bebelușilor ar trebui să înceapă mai întâi cu aceste “mâncăruri speciale” – legume pasate, fructe, chiar și mese întregi. Aceasta include și ceaiuri speciale pentru bebeluși, fursecuri speciale pentru bebeluși (cu “vitamine”) și chiar paste speciale, șuncă și iaurt. Deci în loc să fie învățați să mănânce mâncare normală, bebelușii sunt în mod frecvent transferați de la un biberon la alt tip de biberon (punguța cu mâncare) și de la o formulă la o altă versiune de formulă. Populară în Europa este și apa specială de bebeluși. În curând și în alimentarele voastre! Și cât costă? 1.5 litrii costă în Europa 1.75€ (2.60 dolari canadieni, 2.09 dolari americani). Pentru apă!
Cu aceste punguțe cu mâncare, bebelușii pot suge și se pot hrăni singuri de fiecare dată când le e foame, chiar și când sunt plimbați cu căruciorul. Chiar și la cină, aceste punguțe sunt “mâncare specială pentru bebeluși”, ceea ce interferează probabil cu mâncatul celorlalți copii din aceste punguțe.
Dar din aceste punguțe mănâncă de obicei bebelușii și copiii care sug din biberon. Consultanții în alăptare au observat că bebelușii care sug din aceste recipiente frecvent, sug la sân mai puțin bine. În plus, au văzut câteva mame cărora li s-au format ragade dureroase, care s-au vindecat odată ce copiii nu au mai supt din aceste punguțe.
Și chiar dacă punguțele individuale par ieftine, de fapt ele nu sunt. Un copil care mănâncă aceeași mâncare ca restul familiei, mănâncă mult mai ieftin decât costul acestor punguțe. Și gândiți-vă la toate acele recipiente ce nu pot fi reciclate. Cine plătește pentru ele? Nu compania producătoare, ci părinții.
Multe din aceste punguțe conțin cantități mari de zahăr, care în sfârșit conștientizăm că el contribuie la supraponderalitatea infantilă și a adultului, obezitate și diabet de tip 2.
Până și Ministerul Sănătății din Canada afirmă că bebelușii mai mari de 6 luni ar trebui să bea dintr-o cană deschisă, nu dintr-un biberon sau să sugă dintr-o cană cu pai. Care ar mai fi atunci diferența dintre o punguță cu mâncare și o cană cu pai, sau un biberon?
Ce mâncăruri ar trebui evitate la bebelușii mici?
Singura grupă de alimente care ar trebui evitată sunt acelea care au risc de înnecare. Cea mai populară mâncare cunoscută că “intră pe partea cealaltă” ( în plămâni) a fost popcorn-ul (floricelele), chiar dacă vă întrebați cine ar da așa ceva unui copil de 8 luni.
Ministerul Sănătății din Canada recomandă tăierea oricărui tip de mâncare alunecos care ar putea bloca traheea (boabe întregi de struguri , de exemplu). Ok, e logic. Însă Ministerul Sănătății din Canada recomandă tăierea afinelor în două. Pe bune? Cine o să facă asta? “Tocmai am tăiat 5 afine în două și am amestecat și o bucată din degetul meu”
Debutul tardiv al scăderii lactației, o problemă majoră a unor mame a căror lactație era la început abundentă iar mai târziu a scăzut
În unele cazuri de instalare târzie a scăderii lactației, părinții au relatat că bebelușul era foarte interesat de mâncare cu mult înainte de a împlini 6 luni. Această observație poate sau nu să fie significantă deoarece tindem să vedem debutul tardiv al scăderii lactației în momentul în care bebelușul devine în mod normal interesat de mâncare. În orice caz, dacă combinăm interesul timpuriu pentru mâncare și faptul că bebelușul petrece mult timp sugându-și degetele, sau trăgând la sân, ori alte simptome menționate aici ( link-uit articolului –  debutul tardiv al scăderii lactației – https://ibconline.ca/decreased/ ) , cred că da, în unele cazuri observația părinților este într-adevăr legată de instalarea târzie a scăderii lactației.
Cetoza
În alte cazuri, când lactația mamei a scăzut destul de mult, bebelușul ar putea sta la sân mare parte a zilei sau poate avea o suzetă în gură întreaga zi. Bebelușul la sân toată ziua fără a lua prea mult în greutate este adesea interpretat de cei care nu știu cum se aude când bebelușul înghite sau nu că “ laptele matern nu mai are  valoare nutritivă după o anumită vârstă” adesea stabilită , după 6 luni sau 1 an.
Problema adevărată este că bebelușul nu primește prea mult lapte de la sân. Ceea ce nu înțeleg mulți profesioniști din domeniul sănătății este că un bebeluș nu bea neapărat lapte dacă este atașat la sân și face mișcările de sucțiune cu gura.
Și cu toate acestea, pare ilogic că un bebeluș care nu primește suficient lapte pentru a lua în greutate ar refuza alimentele solide. Aceasta este luată ca dovadă pozitivă de către pediatrii și nutriționiști pentru a demonstra că “laptele matern este apă chioară după primele luni”. Dar ei pot spune asta pentru că nu urmăresc ce face copilul la sân, și chiar dacă ar face-o, n-ar ști ce să urmărească.
Pe de altă parte, mamei i se spune că bebelușul consumă prea multă energie sugând la sân toată ziua, consumând astfel caloriile pe care le ia din lapte. Dar și aceasta este o concepție greșită, bazată pe noțiunea că bebelușii “transferă laptele”. Bebelușii nu transferă lapte; mama îl transferă. Bebelușii desigur au rolul lor în alăptare, suptul lor stimulează laptele să curgă din sân. Până la urmă bebelușul nu este un recipient pasiv.
Dar de ce bebelușul refuză solidele dacă nu ia sau ia puțin în greutate? Este adevărat că bebelușul nu ia destule calorii și nutrienți, nu pentru că laptele matern este apă chioară, după primele luni, ci pentru că acesta nu primește suficient lapte, punct. Și asta îl face pe bebeluș să aibă cetoză, ca și cei care țin un regim special ,o dietă cu scopul de a induce cetoza. Când ești în starea de cetoză, îți pierzi apetitul. Prin urmare, bebelușul nu are niciun interes să mănânce solide, însă continuă să sugă pentru că suptul îi aduce alinare și comfort, altă noțiune pe care mulți profesioniști din sănătate nu o înțeleg.
O altă deducție fără logică care se face frecvent în astfel de situații este că bebelușul stă la sân toată ziua și este atât de sătul cu lapte matern încât nu îi este foame. Dar dacă ar fi această situație, bebelușul ar lua bine în greutate pentru că sunt multe calorii și nutrienți în laptele matern, suficiente pentru a face un bebeluș să își dubleze greutatea de la naștere în 3-4 luni de alăptare exclusivă. Un bebeluș nu primește lapte de la sân doar dacă este atașat și face mișcarea de sucțiune.

Traducere : Luciana Stehlik

Fotografii de Grazia de Fiore
Copyright: Jack Newman, MD, FRCPC și Andrea Polokova. 2018
Reclame