Alaptarea si diversificarea

Cum este inteleasa alaptarea in contextul diversificarii in zilele noastre?

Iata o mama ingrijorata care pune aceasta intrebare „Cat de grav este faptul ca bebelusul meu de 8 luni, alaptat, mai are totusi 2 mese de lapte pe zi? Ar trebui scoase de tot?”

I. Sa pornim mai intai cu definitia diversificarii. Diversificarea in mod uzual e definita ca fiind introducerea graduala a altor alimente pe langa lapte, in hrana bebelusului. Uneori alimentatia cu lapte este denumita alimentatie lactata.

Cum se recomanda in mod practic: se introduc solide pana la scoaterea completa a meselor de lapte, astfel incat pe la 7-8 luni, bebelusul trebuie sa inceapa sa aiba doar 2 mese de lapte, iar restul de mese sa fie mese de solide. Iar noaptea? La varsta aceasta, un bebelus trebuie sa doarma toata noaptea, nu trebuie sa mai manance.

II. Care sunt implicatiile unei astfel de abordari in diversificare:

1. O intelegere complet eronata asupra a ceea ce reprezinta alaptarea.

De ce ?

a) Deoarece intreaga abordare are ca sistem de referinta alimentarea artificiala.
standardul implicit, al medicilor, al parintilor este biberonul cu lapte praf. Este standardul nescris, care este frecvent utilizat cand e vorba de grafice de crestere, timpi de hranire, cantitati de lapte. Alaptarea este numita ca si standard doar in mod declarativ, nu si faptic.

b) Alimentarea artificiala se concentreaza asupra controlului parintelui, abordare in care copilul nu are decat foarte putin de comunicat.

Aceste 2 lucruri sunt fundamentale de inteles. Aici este cheia.

Sa vedem cum:

2. Ignorarea aspectului nutritiv

a) Intelegerea gresita porneste chiar de la conceptul de „mese de lapte”. In alaptare nu exista mese de lapte. In alimentatia artificiala, da.

In alaptare, nu exista: la ora x incepe alaptarea, la x + 20 min s-a terminat si bebelusul a mancat y ml. Alaptarea se face la cererea bebelusului, sanii nu sunt gradati. Controlul il are bebelusul, nu noi, si asupra timpului petrecut la san si asupra cantitatii baute.
In alaptare exista sesiuni semnalizate de bebelus, de stat cat are nevoie la san, indiferent cat ar fi aceasta. Difera de la o zi la alta, de la o noapte la alta, de la o varsta la alta, de la un copil la altul.

iar alaptarea nu este alimentatie lactata. Laptele matern nu este produs lactat. Mare parte din laptele formula e facut din lapte de vaca. Doar in cazul acesta referirea la alimentatie lactata este corecta.

b) „scoaterea completa a meselor de lapte”

Alaptarea se face la cererea bebelusului, si in perioada exclusiva si la inceputul diversificarii si ramane in continuare la cerere pe tot parcursul alaptarii, unde cererea scade in mod firesc din initiativa copilului in decursul timpului, ducand la intarcare naturala (sunt discutabile aici cateva situatii particulare, in articolul asta tratam la modul general ). Alimentele solide vin in plus, alaturi de alaptare. Copilul este cel care comunica cand are nevoie sa fie alaptat si cand nu, el singur ” scoate” daca vrea, si adauga iar, cand vrea.

In alaptare este absolut normal ca si dupa o perioada in care a dorit san mai putin, sa vina o perioada in care vrea mai des. In alimentatia artificiala nici nu se pune problema de cale de intoarcere la lapte praf. O data scoasa atata cantitate de laptele praf, in general scoasa ramane.

„A scoate complet mesele de lapte” presupune ca cele 20 lingurite cat le manca un bebe la o masa „diversificata complet” reprezinta echivalentul cantitatii de lapte baute din san. Fals.
Asadar, ce inseamna „o masa diversificata complet” – calitativ sau cantitativ?

c) Repet: diversificarea nu elimina alaptarea la cerere. Diversificarea aduce alimente solide, in plus. Nu se scoate nicio sesiune de alaptare.

De ce? In primul rand, alaptarea e baza pana la 1 an. Tot complexul nutritiv ii este oferit bebelusului prin alaptare pana la 1 an. Acele cateva alimente noi introduse (fructe, legume) si recomandate pentru varsta de 7-8 luni sub nicio forma nu ii pot oferi tot ce are nevoie. Si cantitatea de alimente solide pe care este pregatit un bebelus sa o manance este limitata.
Poate doar in contextul autodivesificarii, abordare in care bebelusului i se ofera de toate (abordare de care putini parinti au auzit de la medici), putem vorbi despre un echilibru nutritiv mai bun. Chiar si asa, sunt alimente pe care le refuza, nu il intereseaza, nu e pregatit pentru ele.
Iar calitativ, intotdeauna laptele matern va fi bun, nu se strica.

In concluzie, un bebe care ramane doar pe „2 mese de lapte” pe la 7-8 luni e privat de multi nutrienti. pana la 1 an, rolul alimentelor solide este: descoperire, explorare, joaca, flecire, mancat partial.

Cand alaptam? Inainte sau dupa masa de solide? Inainte, deoarece laptele matern contine enzime care ajuta la o mai buna digerare a solidelor. Desigur, daca bebelusul vrea. Ii oferim sanul si in timpul mesei de solide si la finalul mesei de solide, daca doreste. La cerere, e la cerere.

d) Se spune ca dupa 6 luni deja alaptarea nu mai ofera nimic nutritiv, e apa chioara, de aceea e perfect justificata scoaterea ei. Aceasta informatie este sustinuta de cadre medicale, de familie, de prieteni, de cei care nici n-au copii etc.

Pe de alta parte, companiile de lapte praf sustin mereu si mereu ca laptele artificial produs de ei e cel mai aproape de laptele de mama.

Rezulta ca si laptele praf e apa chioara dupa 6 luni, deci in cazul asta da, are sens scoaterea meselor de lapte.
Insa nu vom auzi niciodata vreo companie producatoare de lapte praf care sa sustina asa ceva, dimptriva, au creat lapte formula special, imbogatit, pentru varsta de 8 luni, de 12 luni, de 2 ani, sloganul ca e cel mai aproape de laptele de mama pastrandu-se consecvent. In concluzie, rezulta ori ca producatorii de lapte praf mint, ori ca medicii sau familia, sau prietenii nu sunt deloc informati. Adevarul este ca ambele… sunt adevarate.

3. Ignorarea aspectului de imunitate

Alaptarea e mai mult decat hrana. alaptarea inseamna mai mult decat a oferi nutritie. alaptarea inseamna anticorpi, celule vii, factori imunologici, factori antiinfectiosi. Inseamna ca mama are un rol deosebit la contribuirea dezvoltarii sistemului imunitar al bebelusului ei.

„A ramane doar pe 2 mese de lapte” inseamna a echivala alaptarea, sanul cu un biberon care livreaza lapte praf. Laptele formula nu contine anticorpi, nu contine celule vii, este un lapte mort, sintetic. Iar sanul nu este doar un depozit de lapte ca biberonul, el produce lapte permanent, de fapt la un moment dat in timpul etapei a III-a de lactogeneza nici nu mai depoziteaza lapte, acesta se produce in timp real.

Sanul: nu mai depoziteaza, dar produce.
Biberonul: doar depoziteaza, niciodata nu produce.

A vedea alaptarea doar in termeni de hrana reprezinta o limitare uriasa. Inseamna a priva bebelusul de o protectie esentiala.

De ce e privare de o protectie esentiala? Pentru ca mai este inca un aspect extrem de important: imunitatea placentara – imunitate pasiva naturala. Bebelusii primesc anticorpi de la mama prin placenta – o parte dintre ei trec bariera placentara – mai ales in ultimele luni de sarcina. Aceasta imunitate scade gradual si se pierde in jurul varstei de 6-8 luni. Prin alaptare bebelusii primesc din plin si celelalte tipuri de anticorpi. De aceea are sens absolut ca locul bebelusului e la sanul mamei, ca nu-i primeste pe toti prin placenta. Iar in perioada de pana la 6-8 luni, bebelusii sunt ocrotiti de toate bolile facute de mama, avand imunitate placentara si fiind alaptati.

Mai mult, factorii imunologici din laptele matern cresc pe masura ce copilul creste (la 12 luni e concentratie mai ridicata, iar cand se intarca natural un copil primeste o doza si mai concentrata de anticorpi ca un ultim boost al sistemului imunitar inainte de a-si lua ramas bun de la san).

Prin urmare, „a ramane pe doar 2 mese de lapte” la 8 luni, poate avea consecinte importante asupra sanatatii bebelusului. Fara imunitate placentara, fara imunitate prin alaptare (doar limitata).
Partajarea sistemului imunitar intre mama si bebe este un concept fascinant si profund, iar copilul are un rol activ. Bebelusul comunica prin axul entero-mamar, prin contactul direct cu sanul, ce tip de anticorpi sa produca mama ca sa-l ajute in lupta cu agentii patogeni. Este esential ce comunica el.
Un bebelus la biberon nu comunica nimic. E atacat mai degraba de bacterii.

4. Ignorarea aspectului cognitiv

„A ramane pe doar 2 mese de lapte” si niciuna in timpul noptii inseamna a-l priva pe bebe de nutrientii vitali pentru dezvoltarea neuronala care se regasesc in mod special noaptea in compozitia laptelui matern.

5. Ignorarea aspectului psihic, emotional

„Alaptarea e mai mult decat hrana, e o relatie de dragoste intre doua persoane care se iubesc mult” dr. Newman.
„A ramane pe doar 2 mese de lapte” inseamna limitarea dezvoltarii acestei frumoase relatii, inseamna limitarea transmiterii unei stari de bine si de fericire simultan si bebelusului si mamei, deopotriva.

Presupune o ignorare completa a nevoilor bebelusului, deoarece el va mai cere san, dar nu va mai primi decat de 2 ori. Cu toata fiinta are nevoie de alaptare si va plange ca sa comunice asta, dar ceea ce comunica el e ignorat. Ignorarea aceasta are consecinte si pe termen lung, in viata de adult.

6. Ignorarea sanatatii fizice si psihice a mamei

„A ramane pe doar 2 mese de lapte” ignora faptul ca, cu cat o mama alapteaza mai mult, cu atat scad riscurile la cancer de san, ovarian, uterin, diabet de tipul I si II, boli cardiovasculare, obezitate, osteoporoza la menopauza etc. Alaptarea scade riscul depresiei post-partum si nu doar dupa nastere ci si dupa aceea. Alaptarea aduce implinire sufleteasca pentru o mama.

Avem nevoie sa ne schimbam mentalitatea despre alaptare. Avem nevoie de o reforma. Avem nevoie sa vedem alaptarea in toata complexitatea si frumusetea ei.

„Cat de grav este faptul ca bebelusul meu de 8 luni, alaptat, mai are totusi doar 2 mese de lapte de zi? Ar trebui scoase de tot? ”
Egrav ca doar 2. Nicidecum scoase de tot. RESTART ALAPTARII!

Adina Branici