Alaptarea peste un an- ce spun mamicile?

Silvia Nicoara, 27 ani, inginer topograf, mama lui Matei (2 ani)

„Fiul meu implineste in cateva zile doi ani. Doi ani de minuni, de dragoste si de alaptare. Doi ani in care lumea pe care o stiam s-a schimbat si topul prioritatilor mele s-a rasturnat si reorganizat. Am stiut dintotdeauna ca o sa alaptez dar nimeni nu mi-a zis ce implica asta si cat timp e recomandat. Imi imaginam ca 6 luni de zile sunt suficiente, apoi poate copilasul sa stea la masa cu noi savurand sarmale si fasole cu ciolan. Eram ignoranta si naiva. Imi imaginam ca viata mea se va pune pe pauza timp de 6 luni in care ma voi dedica trup si suflet (si sani) copilului meu iar apoi voi dori sa imi reiau obiceiurile de dinainte de sarcina (sa ies in oras, sa plec din localitate doar cu sotul meu, sa imi gasesc un job part time sau alte cele).

Prima lectie: un copil nu tine cont de planurile tale, un copil iti explodeaza creierul si simturile, te face nebun, iti da puteri de supraom si satisfactii de erou. Asa ca nu, planul meu irealist nu a avut succes, norocul meu!Alaptarea ne-a apropiat intr-o forma in care o sticla de lapte formula nu ar fi putut. L-am vazut crescand sub ochii mei, saptamana de saptamana sute de grame, luna de luna, kilograme in sir. Si-a dublat greutatea de la nastere doar cu laptele meu. A fost doar efortul nostru, simultan, cumulat, cu nopti de treziri, cu zile de supt la foc intens, cu pusee de crestere care ne lasau pe amandoi epuizati dar mai mari si la propriu si la figurat.

Alaptarea m-a invatat rabdarea, m-a invatat devotamentul si increderea in instincte si in puterea copilului meu de a creste, de a-si lua ce are nevoie si de a evolua. Atat fizic cat si psihic. Alaptarea a fost si inca este o principala sursa de nutienti. Chiar si dupa un an, laptele matern asigura o parte semnificativa din necesarul de hrana al unui copil, suplimentata de o hrana diversificata. Mai multe informatii despre laptele matern sunt traduse aici de Raluca Donciu.Alaptarea a fost mereu la indemana, mereu placuta pentru amandoi si va ramane parte din vietile noastre atat timp cat vom simti in continuare asta: eu si copilul meu.

Pe langa anticorpii care l-au protejat si il protejeaza in continuare, alaptarea are un efect analgezic si calmant extraordinar, in momente de boala, de eruptii dentare sau in urma unor julituri, niciun paracetamol sau ibuprofen nu imi calmeaza copilul ca o portie de alinare la sanul mamei.Gurile rele zic ca un copil alaptat dupa 1 an e mamos, mereu dupa fusta mamei. Ei, poate sunt si astfel de copii, dar la fel sunt si pe formula de lapte praf copii mamosi. Al meu nu e asa. E independent, curajos, nu a experimentat anxietatea de separare, nu are frica de straini, de locuri noi sau de schimbari. E un copil dragastos si sociabil, la fel ca orice alt copil care ar fi alaptat, iubit si respectat.

La fel ca mine sunt multe mame care isi iubesc nespus copiii, care ii alapteaza si ii vor alapta pana cand se va produce intarcarea naturala. S-au „gasit” intr-un grup de discutii facebook si iata ce ne zic:

Alina D, 28 ani, self-employed :

„De ce alaptez dupa 1 an? Nu stiu exact, probabil din cauza ca si eu am fost alaptata pana la 1 an si 8 luni, probabil din cauza ca mi-am propus, inca de cand eram insarcinata, ca o sa alaptez pana la 2 ani, probabil din cauza ca am descoperit grupul de sprijin Alapteaza! si asa am avut acces la informatii despre beneficiile alaptarii dupa varsta de 1 an, probabil din cauza ca imi place, imi place ce simt cand am fata in brate si se uita la mine si ma mangaie in timp ce suge, imi place cum ma simt cand o alaptez, probabil din cauza ca sunt egoista si imi place sa stiu ca doar cu mine poate avea o astfel de relatie dar si din cauza multiplelor beneficii in ceea ce priveste sanatatea fiicei mele.
Sursele de incredere le-am gasit tot pe grup, impartasite de fetele care au citit si s-au informat de pe site-uri din strainatate si au impartasit cu restul ceea ce au descoperit. Nu am prietene care sa fi alaptat dincolo de 1 an, nu am suport din alte locuri si pot spune ca de multe ori am fost privita ca o ciudatenie cand am zis ca alaptez dupa ce fata a implinit 1 an dar nu m-a interesat, am facut si fac ce stiu ca e bine pt copilul meu.Acum fata mea are 2 ani si 3 zile si inca este alaptata! „

Cristina

„Alaptez de doar 4 luni si o sa alaptez pana cand va dori fiica mea! Cand eram insarcinata, din nestiinta si ignoranta, spuneam ca o sa alaptez 6 luni! Dupa ce am nascut si am vazut ce frumos e si cum iubeste galusca mea sanul, am zis un an! Mi se parea ridicol sa alaptezi totusi un bb care vorbeste sau merge… Acum, zic minim doi ani si rad cu sotul meu cand ne gandim ce planuri ne faceam. Sotul imi spune acum ca daca vreau pot sa o alaptez pana la majorat! Cred ca, pe langa beneficiile nutritionale si cele legate de imunizare, alaptarea dupa 1 an este minunata pt relatia mama-copil”

Ramona G., 32 ani, avocat

„Alaptez de 1 an si 3 luni si probabil voi alapta pana va renunta fata singura. De ce? Pentru ca este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le pot face pt copilul meu, datorita aportului nutritional dar si datorita beneficiilor pe plan psihologic. Tzitzi este sursa de hrana vie si de confort psihic, este refugiul si ajutorul principal atunci cand copilul e suparat, necajit, il doare ceva, e nelinistit, nu poate sa doarma etc. Alaptarea provoaca niste sentimente minunate, de apartenenta si daruire, pe care cine nu a alaptat nu le poate intelege. Sunt privita de cei din jur ca o ciudatenie a naturii, dar cred ca in adancul sufletului cei care ne dezaproba de fapt ne invidiaza. Alaptez in continuare si datorita sotului meu, care imi ofera sprijin maxim. Sigur ca nu e chiar totul roz, caci au fost si sunt in continuare multe momente grele, cu nenumarate treziri noaptea, cu oboseala cronica pt noi, parintii, insa nu cred ca alaptarea e cauza, asa cum aud prea des in jurul meu. Sursele de informatii utile le-am gasit aici pe grup, dar sincer nu am nevoie de nici o alta sursa de informatii decat fetita mea, care este dovada vie a faptului ca suntem pe drumul cel bun. „

Georgiana C., 28 ani, economist, mamica Alessiei (1an si 8 luni)

„Astazi printesa mea implineste 20 de luni de viata si noi implinim 20 de luni de alaptare … inainte de nasterea ei nu mi-am facut probleme ca nu voi putea sa o alaptez, mi se parea ceva absolut natural si normal, pentru noi asa s-a si dovedit a fi, de prima data cand am pus-o la san a mers totul foarte bine, asta cred ca si pentru ca am facut exact ceea ce am simtit, nu am bagat in seama sfaturile celor cu „experienta” (cum ar fi alaptat la program, apa, ceai inainte de 6 luni, diversificare de la 3 – 4 luni, etc.). Nu m-am gandit niciodata pana cand o voi alapta, nu as putea sa o lipsesc pe printesa mea de beneficiile alaptarii si nici pentru mine nu ar fi usor sa renunt la apropierea din acele momente. Eu am fost alaptata pana la 1 an si jumatate, dar din pacate intarcarea a fost „dura”, asa cum se proceda atunci si probabil se mai practica si acum, am fost lasata cateva zile la bunica, urmarile nefiind foarte placute. Asa ca intarcarea naturala este optiunea noastra. Mi-a prins tare bine sa fiu in grupul Alapteaza pentru ca nu am multe cunostinte, prietene care alapteaza, iar cele care au alaptat au intarcat pe la 1 an.”

Irinel M, profesoara, 33 ani, mamica lui Alex, (17 luni)

„La mine au fost coincidente fericite… In primul rand, habar nu aveam de alaptare inainte de a naste, eram preocupata sa fie baietelul meu bine… Am asteptat mult sa vina lapticul (vreo doua zile) si dupa m-am luptat cu problemele cunoscute (angorjare, ragade), si tot intrebam asistentele daca nu cumva bebe are nevoie de lapte praf. Mi s-a spus ca nu… Si tot luptand cu indoiala, era cat pe ce sa-i dau completare, insa bebe nu a vrut lapte praf… Nicio marca… A doua coincidenta fericita este cadoul primit de la sotul meu: smartphone cu acces nelimitat la net… Iar a treia este cadoul unei prietene: adaugarea intr-un grup de unde am avut multe de invatat… Si numai de bine! Avem un an si cinci luni si vreau sa merg pe intarcare naturala. Nu imi e usor, am luptat cu mine pentru ca am reinceput munca la trei luni si jumatate dupa ce s-a nascut, dar am un copil minunat si sanatos ce imi doarme acum la san… Si nu exista bucurie mai mare. Ah, uitam esentialul: un sot minunat ce ma sustine si ma apara de ideile binevoitoare ale altora!!! „

Gabriela

„In cazul nostru a fost recomandarea pediatrei, 6 luni alaptare exclusiv, dupa cele 6 luni am inceput diversificarea incet, tot dupa cum m-a sfatuit doctorita noastra. I-am dat san pana la 2 ani si 11 luni. Eu asa am simtit, daca vitelul bea lapte de la vaca, copilul sa bea lapte de la mama sa. Poate pare primitiva exprimarea, dar asa cred. Despre lapte praf nici nu comentez, am fost inca dinainte sa fiu insarcinata impotriva. Sunt mama , am lapte pt copilul meu , asa e natura! Mama trebuie sa isi alapteze puiul, indiferent de specie… Ca am avut probleme, dureri la alaptare, rani (acum stiu ca o puneam gresit la san), dormit cu copilul in pat – o facem si acum pt ca asa ne simtim bine. Cred ca e important sa urmam instinctul de mama, eu asa am facut si nu regret nimic. Singurul regret e ca am renuntat la alaptat din cauza serviciului , ca a trebuit sa fac deplasari repetate in timpul carora a fost chinuitor pt amandoua. Dar cand am revenit dintr-o deplasare a intrebat , mami este titi? Am spus ca nu mai este ca a ramas in Germania, si asa a ramas. Titi e in Germania, Patricia nu bea lapte de vaca pt ca nu ii place…ne iubim si incercam sa ne luam aportul de calciu si de nutrienti din mancare, fructe , legume…in rest, iubire, iubire , intelegere, joaca… ce consider eu ca e bine pentru ea . Si suntem ok, fara boli grave , fara probleme deosebite.”

Alexandra B , 27 ani, programator, alaptez in tandem pe Vlad (2 ani si 4 luni) si Radu (7 luni jumate)

„De ce alaptez dupa 1 an? Pentru ca asa e normal, deoarece copilul meu vrea si pentru ca el stie cel ai bine ce e normal si cat timp e normala alaptarea. Si nu am nevoie sa citesc niciun blog, niciun articol ca sa stiu asta. Imi ascult pur si simplu copilul si instinctul de mama.
Desi am avut zeci de ganduri negre de intarcare, mai ales in timpul sarcinii, cu toate astea mi-am ascultat copilul si am incercat sa trec peste ce e greu si sa privesc partea pozitiva a lucrurilor.
Cred ca intrebarea ar trebui pusa invers, de ce unele mame nu mai vor sa alapteze dupa x luni? Ce au citit ca sa le faca sa ia o astfel de decizie?”

Ofelia S., 32 ani, lector

„Ariana e alaptata de 1 an si 8 luni. Inca din timpul sarcinii am fost setata sa alaptez. Nici prin cap nu mi-a trecut sa nu am lapte, iar copila s-a mufat din prima ca la carte. Eu am fost alaptata un an jumate si, in gluma, i-am zis mamei ca am s-o depasec. Oricum, pe langa beneficiile evidente, alaptatul dupa un an jumate e „extra fun”. Cateva din cuvintele Arianei referitoare la țâță: „țițaaaaaa!!!” (strigat din tot sufletul, seara dupa baie), „anta!” (cere cealalalt san), „pate, duțe” (lapte, dulce, raspuns la intrebarea „ce curge din țîță”.). Si mai nou, raspunsul la intrebarea daca a dormit bine si a crescut e „mama, țița”. Intarcarea e un subiect neinteresant pentru noi. Cand va fi sa vina, il vom lua ca atare, dar momentan suntem amandoua dependente. Iar tati ne sustine 100% si e cel mai mare sustinator al țâțâielii noastre. Din afara, tot mai des am fost intrebata ce ma fac cand nu va mai fi lapte. Initial ma blocam la intrebarea aceasta. Cum adica sa nu mai fie?! Pai daca ea suge, este, raspund, in mod firesc. Si realizez, dupa fetele lor surprinse, cat de prost informate pot fi unele femei.”

Cristina T, 30 ani, arhitect

„La noi ar fi mai buna intrebarea ‘de ce alaptez dupa 2 ani?’ :))
Inainte de a fi gravida ma gandeam la 6 luni ca suficient…1 an deja era foarte mult…mi se parea chiar usor deplasat sa mai alaptez dupa 1 an….acum nici nu imi vine sa cred ca au trecut deja 2 ani si 3 luni…maternitatea schimba multe m-am documentat pe masura ce ma ‘adanceam’ in alaptare , am realizat cat este de benefica si mi-am spulberat multe ‘mituri’ ce ma necajeau.
Momente de incercare au fost si sunt sarcina si tandemul…totusi faptul ca vad copilul sanatos, linistit, impacat, imi sunt suficiente pt a ma convinge de beneficiile alaptarii.”

Sabina T, 30 ani, manager

„De ce alaptez dupa 2 ani? Ca sa fiu foarte sincera in primul rand cu mine, cred ca mi se rupe de toate studiile si articolele citite. Alaptez fiindca asta isi doreste copilul meu, fiindca simt ca fac bine si pentru ca e cel mai natural lucru posibil intre o mama si copilul ei.”

Andrea I., 33 ani, consultant ERP (software)

„Alaptez deja de peste 3 ani, din care peste 1 an in tandem. Senzatia mea e ca lumea e pe dos: ni se pare normal si chiar obligatoriu sa purtam haine originale, incaltaminte originala, accesorii de firma, dar cand vine vorba de copilul nostru, ni se pare la fel de normal sa-i dam o imitatie, de la inceput sau de la o anumita varsta, in functie de cum ne spune in cel mai bun caz medicul – care de obicei habar nu are de alaptare, in cel mai rau caz- mama, soacra, vecina, prietena. Oare chiar nu putem sa inchidem putin urechile si sa ne ascultam inima? Oare inima ne spune: copilului nostru ii este mai bun laptele vacilor – direct sau facut praf?”

Edith A.,32 ani,momentan freelancer AutoCAD

„Alaptez dincolo de un an,pt ca desi a facut un anisor,lucrul asta nu pare sa-i fi afectat iubirea pt tzitzi;pentru ca mi se pare foarte logic ca lapticul meu este perfect pentru ea si nu unul de vaca,capra,etc;pentru ca avand in vedere beneficiile lapticului matern,OMS recomanda pana la MINIM 2 ani;Si daca n-ar fi toate astea,mi-ar fi de ajuns fetisoara ei multumita cand e la tzitzi ca sa nu ma opresc. Resurse am gasit si in general pe net,dar mai ales pe acest grup am gasit documente valoroase!”

Sandra V. 31ani , inginer proiectant

„Il alaptez pe F. din dragoste si dincolo de 1an tot din dragoste, de când eram gravida îmi doream sa alaptez, in jurul vârstei de 1 an m-am documentat despre intarcare si am citit multe articole puse pe grup despre intarcarea blanda, sincer imi dadeau lacrimile când citeam si constientizam ca se vor duce momentele noastre de atasament total si m-am răzgândit, o sa-i dau sa suga cat o sa vrea, m-am documentat si știu ca e mai ușor sa calmezi un copil după o cazatura cu san, e mai ușor sa-l adormi cu san, in caz de boala când nu mănâncă nimic sanul e singurul pe care îl accepta si nu exista inconveniente dacă alaptezi peste o noua sarcina! De ce sa renunt ca sa multumesc o societate…Sotul ne sustine si ne incurajeaza noi sa fim fericiti, eu si F. care are acum 17luni.”

Ilinca- 35 ani, profesoara

„De ce alaptez peste 1 an? In primul rand pentru mine 1 an nu a fost niciodata limita: eu stiam din pruncie ca am fost alaptata peste doi ani asa ca acesta mi se parea normalul. Mama mea sigur nu avea habar la sfarsitul anilor ’70 de recomandarile OMS, sigur nu citise tone de informatii despre beneficiile alaptarii dar asta i-a spus instinctul, sa lase dupa mine ca asa e firesc, asa a facut! Iar eu, cu tone de informatii de actualitate, cu acces la studii in toate limbile, sa ma las mai prejos?! Glumesc cu lasatul mai prejos, nu alaptez nici ca sa-mi depasesc mama nici fiindca asa spun studiile ci din convingerea ca asta e cel mai bun lucru pentru copilul meu, convingere intarita de experienta: trecut peste eruptii dentare fara dureri sau agitatie, imunitate beton, diaree extrem de rar si “tratata” doar cu lapte matern, temperament vioi si relaxat caci nu am trecut-o prin frustrarile unei intarcari fortate. Fiica mea are 4 ani acum si continuam fiindca eu cred cu tarie in conceptul de intarcare naturala si pe intarcare naturala vom merge si noi. Dezavantaje ale alaptarii pana la o asemnea varsta? Nici macar unul! Poate faptul ca ar fi mai greu sa plec multe zile de langa copil- dar nici n-aveam asemenea planuri nici daca era intarcata. Avantaje? Am enumerat anterior doar cateva, dar sunt foarte multe, inclusiv faptul ca desi a intrat in colectivitate, la gradinita, la putin peste doi ani, virusii nu reuseau sa se prinda de ea nici macar in primele luni iar daca se prindeau in 3 zile era ca noua, timp in care desigur trecea pe regim de supt exclusiv. Daca mamele si-ar urma instinctul si ar fi foarte atente la copil si la relatia cu el, nu la “gura-lumii”, presiunea neamurilor “binevoitoare”, “intelepciunea” vecinelor samd sunt convinsa ca multe ar merge pe intarcare naturala si s-ar convinge ca, desi ideea pare ciudata si “incompatibila cu modernitatea”, este in fapt un lucru foarte simplu!”

Alexandra B, 27 ani, instructor sportiv

„Desi mai avem doua saptamani pana facem 1 an, simt si stiu ca intarcarea e departe… La inceputul sarcinii ma gandeam, Doamne macar 3 luni sa am lapte (ca deh, la ce am tot auzit in jurul meu, nu prea stiam eu cum e treaba cu cererea si oferta) apoi cand se apropia nasterea, ziceam in sinea mea ca pana la 6 luni e destul (oricum intarcarea e mai usoara daca o faci de timpuriu-sfat auzit tot prin imprejurimi) insa in momentul in care mi-am pus copilul la san, am stiut ca alaptatul este cel mai bun lucru pe care il fac pentrut copilul meu si ca prin alaptat s-a legat intre noi o legatura care nu va fi rupta de nici un sfat ”binevoitor” (si multe sfaturi de genul am avut in preajma mea). Nici nu imi pot da seama cat de repede a trecut anul, iar intarcarea nici nu intra in discutie…e atat de indragostit de tzitzi lu’ mami, se alinta , se linisteste la san asa cum nu o face nicaieri in alta parte. Plus ca e cea mai sanatoasa hrana pt el….deci de ce nu as alapta in continuare? Iubesc cum imi cere tzitzi, iubesc cum o prinde cu manutele lui mici, iubesc cum se uita in ochii mei cand suge,iubesc cum i se vede limbuta in coltu gurii, iubesc cum ma mangaie si cum adoarme cu tzitzilica in gurita lui micuta…. Pentru toate aceste motive inca alaptez. Si pentru toata informatia in ceea ce priveste alaptatul trebuie sa multumesc grupului Alapteaza, care m-a informaat, m-a sustinut, m-a sfatuit ori de cate ori am avut nevoie.”

Diana B., 31, programator

„Alaptez peste un an pentru ca ne e asa de bine, functioneaza pentru amandoua, e un dar la care ar fi mare pacat sa renuntam. Se cunosc beneficiile nutritionale ale alaptarii, continutul de anticorpi, faptul ca e metoda de alint si de adormire, dar sunt mult mai multe beneficii printre care faptul ca ii ajuta sa se dezvolte armonios si sa se echilibreze psihic. Ca sursa de documentare/inspiratie, recent am citit articolul Ralucai Donciu, dar sa nu uitam de exemplele, povestile si interventiile fetelor de pe grup.”

Corina T., 29, inginer

„Alaptez de 2 ani si 9 luni fetita mea minunata care m-a invatat o gramada de lucruri si careia ii datorez tot ceea ce sunt euastazi. Nu imi pot imagina cum ar fi sa privesc in ochisorii ei sinceri si sa ii spun ca nu mai am laptic bun pentru ea… poate si pentru faptul ca nu cred ca vaca e mai „competenta” decat mine :)) si are laptele mai bun. Am trecut deja de faza cu intrebarile celor din jur pentru ca are Carina grija sa ii informeze pe toti ca mami are lapte dulce la tzitzi si ei ii place mult de tot :)) asa ca mergem inainte sustinute de tati si lasate in pace de cei din jur.”

Luminita Ciumpe, 39 ani, traducator

„Wow, al doilea copil are azi 11 luni, timpul a zburat efectiv, fara ceas si calendar, nici nu imi pot imagina ca intr-o luna ar trebui sa inchid buticul. Inca nici nu m-am dezmeticit ca am doi copii si deja gata???

De ce am alaptat dupa doi ani? Pentru acelasi motiv pentru care am alaptat dupa 3 luni, dupa 7 luni si o saptamana, dupa un an doua luni trei saptamani si patru zile. Pentru ca o facusem si cu o zi inainte. Un copil de doi ani zburdalnic, cu parul lung, care vorbeste, are toti dintii si isi alege singur tinuta cu care vrea sa iasa din casa nu este pur si simplu luat asa cum e si pus la sân pentru prima oara in viata lui si a mamei lui. El este copilul care a fost bebelus, care a avut o zi-doua-trei, o luna, cinci, un an samd. Zilele si noptile au trecut. Usor, greu, dar au trecut una cate una. Daca l-am alaptat ieri si alaltaieri si rasalaltaieri de ce sa nu o fac si azi? Limitele rigide, impuse din afara nu aduc nimic bun. Cum ar fi sa imi spun ca mai am cateva luni exact cat mai am voie sa mananc cirese, pentru ca dupa 40 de ani nu imi mai aduc nimic bun si doar ma invat prost, caci, se stie, dupa 40 de ani e de asteptat sa mananci prune, nu cirese. Cat despre compozitia laptelui: pe de o parte, laptele, oricat de „apa” ar fi, tot are o multime de elemente nutritive (ati citit eticheta de pe sticlele de apa?), pe de alta parte si cea mai importanta: alaptatul este o relatie, chiar si in absenta, prin absurd, a laptelui sau a proprietatilor lui chimice. Copilul de peste doi ani dezvoltat fizic si psihic corespunzator varstei nu va sta agatat de sanul mamei zi-lumina. Nu sunt motive de ingrijorare sau de jena din acest punct de vedere. Alaptarea este un moment de tandrete si de eliberare a tensiunilor din timpul zilei, in general seara si dimineata, rar in timpul zilei si atunci de regula acasa. In niciun caz nu as fi vazut-o sau imaginat-o pe fata mea cerand sa suga cand e in plina verva printre copii, construind castele sau urcand toboganul in sens invers. Adaug aici si ca relatia cu tatal nu a fost deloc stirbita de cele 10-15 minute de supt pe zi. Ei doi au aruncat linistiti cu pietre in râu, au mers cu tricicleta la piscina sau chiar au petrecut o saptamana intreaga fara mine, cand un telefon indoliat m-a chemat urgent la 7000 km departare. Sfarsitul alaptarii s-a petrecut in mod aproape imperceptibil, in jurul varstei de 2 ani si 3 luni, in luna a cincea de sarcina a mea. Ilustrativ, o fotografie cu fetita mea in ultimele saptamani de alaptare, ca sa vedeti ca era orice, numai dependenta de mine nu.

Femeile romance sunt din ce in ce mai informate in ceea ce priveste sarcina, nasterea, alaptarea si cresterea copilului. Asistam la un fenomen spectaculos in care cuvantul medicului pediatru este pus sub semnul intrebarii si trecut prin proba unor siteuri Web de calitate, fiabile, profesionist scrise. Daca medicul de familie, pediatrul ori delegatul din Ministerul Sanatatii nu au invatat prea multe despre alaptat in facultate si nici dupa aceea, pentru ca au fost mereu alte prioritati si pentru ca alaptatul a ramas undeva la frontiera dintre a avea noroc si a fi ajutat de Dumnezeu, ei bine, acum, femeia care doreste sa se informeze despre beneficiile alaptarii, dar si despre patologia sanului, despre complicatiile care pot aparea in timpul perioadei de alaptat, are la dispozitie la un click distanta siteurile unor organizatii mondiale (OMS, UNICEF, AAP), ale unor pediatri renumiti din strainatate (Dr. Jack Newman, Dr Sears), multe traduse si in limba romana, blogurile unor consultanti in lactatie (acestia fiind adevaratii specialisti in problema, in engleza, in romana si aici) sau grupurile de discutii ale mamelor care au trait aceasta experienta si pot oferi un sfat despre problemele intampinate, dar si un feedback cu privire la activitatea si viziunea cutarui sau cutarui doctor. Nu mai este un motiv de mirare, nici de veneratie excesiva, cand intalnim mame care alapteaza de 2-3 ani, care au alaptat in sarcina cu al doilea (sau al treilea) copil, care au alaptat in tandem. Carti de referinta din bibliografia de specialitate circula printre mame, cunosc cateva asociatii din Timisoara care imprumuta astfel de carti celor interesati. In perspectiva pot sa spun ca ma tem pentru medicii care nu isi vor aduce la zi informatia. Prestigiul lor profesional, imaginea si nu in ultimul rand clientela va depinde de acest lucru. Observati ca le-am oferit beneficiul indoielii si am prezumat ca sunt neinformati, necum ca si-au vandut sufletul unor companii de chimicale deshidratate.”

Aria in perioada de final a alaptarii.