Alaptarea nu e un concurs

Nu e un concurs.

Alaptarea nu e un concurs intre mame.

Alaptarea e prelungirea fireasca a transferului de hrana si emotii de la mama la copil dupa nastere. Alaptarea e firescul pamantului.

Nu sunt raspunsuri gresite in alaptare. E dezinformare. Sunt doar foarte multe informatii gresite raspandite de multe persoane cu patalama ca specialist in diverse domenii sau cu patalama de parinti sau bunici cu experienta. Experienta esuata in alaptare

Dar nu, in alaptare, daca urmezi firescul lucrurilor nu gresesti. Nu dai gres. Sprijin din exterior. Cadre medicale informate si „de sase” fata de eventuale probleme medicale care ar putea sabota relatia de alaptare. Familie si prieteni care sa stie sa fie sustinatori. Dar daca nu i se pun piedici, mama poate sa urmareasca firescul vietii si in alaptare. Urechile si simturile ciulite la orice grimasa a bebelusului, alaptari dese si la primele semnale, verificata atasare, transfer si fren si gata! Sansele sa iasa bine sunt pana la cer de inalte!

Dar mama nu e intr-un concurs de bifat ce a facut bine si de pus un x la ce a facut gresit. Mama ar trebui cantata in balade si purtata in palmi pentru ca acum, alaptand, isi implineste firescul vietii. Alaptand, femeia a inflorit in cel mai frumos mod posibil.

Si ar fi atat de frumos sa nu se simta intr-o competitie de cat, cum si unde alapteaza!

Un an, doi, trei, cinci… Fiecare pereche de mama copil ar trebui sa fie sarbatoriti pentru cat reusesc, pentru cat pot, pentru cat vor. Si daca potputin, prin incurajari poate vor gasi putere sa poata mai mult. Daca potmult, prin exemplul propriu vor incuraja si alte mame sa alapteze mai mult. Firesc. Asa cum e laptele de mama.

Cum? Fiecare e liber sa aleaga cum si nu suntem noi, spectatorii, in masura sa ne dam cu parerea daca le sade bine sub esarfa sau cu pieptul gol, salbatic sau cu mici amanari (copilasii mai mari) Sunt frumoase toate mamele care alapteaza si e firesc sa alapteze oricum isi doresc atata timp cat e alegerea lor si nu fac rau nimanui.

Unde? Fiecare mama e firesc sa aiba diferite nivele de jena fata de straini, membri de sex opus ai familiei, prieteni. E firesc sa aiba posibilitatea sa isi infranga jena si sa ofere bebelusului sa manance oriunde foamea sau altintul sau confortul sau nelinistea sau durerea o cere. E firesc sa zambim unei mamici care alapteaza. Si e dreptul ei sa se simta exact asa cum se simte. Nu exista sentimente gresite in alaptare. Exista acceptare a firescului.

Si cand toti ne vom da seama ca nu e un concurs sa fii mama si copiii nostri ne adora oricum am fi, poate am rasufla usurate, ne-am relaxa si am putea fi si mai empatice, si mai tolerante, si mai blande in cuvinte unele cu celelalte. Asa cum e firesc 🙂

Cristina Dan, mi-a ramas intiparit in creier „firesc”-ul folosit de tine in postare ta despre toleranta… Merge firesc cu alaptarea!!!

Silvia Nicoara- consultant in alaptare certificat international IBCLC
‪#‎nueconcurs‬ ‪#‎alaptare‬ ‪#‎alaptarefireasca‬ ‪#‎catalaptam‬ ‪#‎undealaptam‬